Linkuri accesibilitate

„Oligarhia nu se mai satură de furat. Aceasta cred că este problema”


La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații ei.

Freedom House constată că preşedintele Igor Dodon nu va face altceva decât să mărească clivajul în societatea din Republica Moldova. În ciuda puterilor sale limitate, preşedintele va avea un impact semnificativ în rândul opiniei publice şi va adânci, cel mai probabil, polarizarea politică deja existentă, se arată în analiza celor de la Freedom House. Se va putea ridica proaspătul preşedinte la aşteptările moldovenilor? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.

Salarii mai mari, locuri de muncă, pensii decente, ţară fără corupţie, meritocraţie – sunt aşteptările pe care le are populaţia Republicii Moldova de la şeful statului, doar că aici preşedintele nu poate face mare lucru singur, nu are nici prerogative, nici bugete, nici oameni pentru aceste proiecte. Dar Igor Dodon este învestit în funcţie cu o speranţă de mai bine.

Locuitorii cu care am discutat ocazional la Ialoveni spun că îşi vor modela aşteptările, dar vor să vadă semnele unei adevărate schimbări.

„Nouă ne trebuie ţară prezidenţială. De aici se începe.”

Europa Liberă: Dar acum Moldova e republică parlamentară.

„Parlamentară. Dar trebuie de făcut modificare şi la preşedintele ţării de dat împuterniciri. Noi n-o să ne putem conduce cu Parlamentul şi nouă ne trebuie să începem o perioadă de trecere, putem să o numim dictatură cu orientare socială, „с человеческим лицом” şi ar da rezultate. Vreo cinci ani aşa o dictatură, că tata trebuie să bată cu pumnul în masă, ori cu cârja, ori cu ceva. Pe ţărani n-o să-i pălească dictatul acesta şi economia să fie oleacă planificată. Şi pe urmă de făcut o democraţie.”

La Ialoveni
La Ialoveni

„Într-o perioadă scurtă am putea să ajungem la un colaps economic şi un colaps social. Dacă nu se vor lua nişte decizii îndreptate spre ridicarea bunăstării oamenilor, spre programe sociale, lucrurile vor continua să devieze într-o direcţie dezastruoasă pentru Moldova.”

Europa Liberă: Guvernanţii spun că au început să facă adevăratele reforme.

„Dacă oamenii renunţă la încălzirea caselor cu gaze şi astăzi se încălzesc cu tizic, înseamnă că lucrurile nu merg prea bine.”

Europa Liberă: Şi ce aşteptaţi de la următorul preşedinte, care a promis să fie preşedintele tuturor?

„Să nu facă mai rău decât este. Fiindcă la bine nu mă aştept de la el.”

Europa Liberă: Dar opţiunea geopolitică împarte societatea moldavă?

„Aceasta şi este problema cea mai mare. Fiindcă noi nu avem un scop naţional care ar uni toată populaţia. Aceasta este o problemă care, de fapt, este şi o frână a societăţii noastre.”

Europa Liberă: Şi în 25 de ani chiar naţiunea nu a fost capabilă să identifice această idee în jurul căreia să se consolideze toată lumea?

„Cred că nu. Fiindcă o mare parte din minorităţi se lasă zombată de anumite apeluri ale liderilor lor. Și ei nu votează pentru reforme economice, dar votează aşa cum li se spune să voteze.

Europa Liberă: Domnul Dodon a promis să dizolve Parlamentul. Dumneavoastră aţi fi de acord cu această idee a domnului Dodon?

„Foarte de acord. Şi chiar dacă în Parlament sunt oameni, poate, şi cinstiţi, mai puţin cinstiţi, dar pe toţi trebuie de dat afară şi nu ştiu cine să rămână.”

Europa Liberă: Pe cine îi aduceţi în loc?

„Iată aici ne-am gândit noi mult, până pe la ora 4.00 într-un beci Și am ajuns la un consens că azi prelungim discuţiile.”

Europa Liberă: Cine ar merita să ajungă în Parlament, dacă sunteţi supăraţi de deputaţi?

Valentina Ursu la Ialoveni
Valentina Ursu la Ialoveni

Tehnari. Tehnocraţi care au condus cu un colectiv măcar la nivel de uzină, fabrică.”

Europa Liberă: De ce e divizată societatea atât de mult? Pentru simplul motiv că preşedintele e cu viziuni de stânga şi o majoritate parlamentară care se declară democratică?

„Da. Aceasta eu cred că e problema principală a Moldovei. Şi, în al doilea rând, justiţia care nu face faţă.”

Europa Liberă: Şi atunci se insistă pe ideea că trebuie schimbat sistemul. Dar cum se schimbă sistemul? Doar pe cale democratică, când sunt alegeri.

„Da. Când sunt alegerile corecte, transparente. Cu ochiul liber se vede că au fost falsificate alegerile.”

„Noi ce votăm aici, votăm corect, dar acolo „săcuşorii” ajung cu totul alţii.”

„Noi am votat preşedintele, dar cine până la urmă a ajuns la putere?!”

Europa Liberă: Pe cine aţi votat?

„Pe Maia Sandu.”

„100% trebuia să câştige, dar uitaţi-vă ce s-a făcut cu diaspora, cum s-au adus din Pridnestrovia autobuzele în rând.”

„Noi nu putem face nimic. Am votat, dar...”

„Unde sunt zece oameni, trimit un buletin de vot. Unde e un om şi le trebuie lor, trimit 100 de buletine. Pentru ce?”

Europa Liberă: Se insistă pe ideea că ar fi bine să apară un sistem mixt, adică să fie deputaţi uninominali şi pe liste de partid. Dumneavoastră pentru care aţi vota?

„Când auzim noi de partid, aşa vrei să-l jlicheşti pe cineva. Scuzaţi că vorbesc aşa.”

„Partide sunt mai multe ca nominali.”

Europa Liberă: Dar care e diferenţa dacă vine un deputat pe listă de partid şi vine un deputat independent şi după aceasta el se duce în partid?

„Independentul mai mult clarifică cu poporul.”

„Sunt riscuri.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă un politician care să vă insufle dumneavoastră încredere? Pentru ce l-aţi crede?

„Să fie nu cum e Lupu. Totalmente invers, la 180 de grade. El e cel mai antinorodnic şi viclean.”

Europa Liberă: Şi încă cine dintre politicieni sunt împotriva poporului?

„Aşa farisei şi fanarioţi cum Lupu, Ghimpu, tovarăş Voronin.”

„Plahotniuc. Eu am avut foarte mare încredere în Ghimpu, dar el dacă s-a vândut... El m-a trădat. Eu l-am ales, dar m-a trădat.”

Europa Liberă: Cine vă insuflă încredere?

„Nimeni.”

Europa Liberă: Domnul Dodon vă insuflă încredere?

„Nu.”

Europa Liberă: Spuneţi un nume de politician în care aveţi încredere.

„Năstase, Maia Sandu.”

Europa Liberă: Moldovenii sunt pregătiţi să accepte o femeie în fruntea ţării?

„Noi trei, da.”

„Oligarhia nu se mai satură de furat. Aceasta cred că este problema. Nu este o gândire pragmatică a conducerii din Republica Moldova. Nu este o gândire pe termen lung. Fiecare se străduie să-şi rezolve problemele atâta timp cât se află la guvernare.”

„Primul duşman sunt ei, guvernanţii. Şi să nu caute nici la ruşi, nici în America că vin, ne ocupă. Să nu caute nicăieri.”

„Sunt aici, pe loc.”

„Ei pun toate piedicile. Da’ cum uite amu, la 65 de ani să fie bărbaţii şi la 62 femeile la pensie. Ce înseamnă aceasta?”

„Dacă mai stăm aşa încă vreo trei ani de zile şi se mai înfiripează ei acolo bine, apoi vom primi pensia la 80 de la ani. Şi la 80 de-amu nu va fi nimeni. Noi impozite plătim, dar la 80 nimeni nu ajunge.”

„La noi lumea se revoltă, dar nu are nicio valoare revolta. Fiindcă fiecare, când apare la putere, face ceea ce vrea. Spre exemplu, procurorul general, nu contează pentru cine am votat, este domnul Dodon preşedinte, trebuia să-l numească el.”

„Ce folos din aceea că eu mă revolt? Pentru ce mă revolt, dacă ei fac ce vor?!”

„Ei fac pe din dos, dar domnul Dodon când a ieşit în faţa lumii şi a spus că: „Am să folosesc şi forţa, şi tancurile”, nu ştiu cum? De-amu bate cu pumnul în masă. Apu când el va ajunge să aibă putere, ce va face el?”

Europa Liberă: Dacă ar fi să discutaţi cu domnul Dodon, ca preşedinte ales, ce mesaj i-aţi transmite?

„Domnului Dodon? Nu ştiu.”

Europa Liberă: El a promis să fie preşedintele tuturor, inclusiv al dumneavoastră. L-aţi votat?

„Eu nu l-am votat.”

Europa Liberă: Ce i-aţi spune lui?

„Ce promite trebuie să facă, că spune că miliardul se va întoarce înapoi, că celălalt va fi la dubă. Dar văd că şade pe loc. Procurorul general e ales de acum, dar el nu s-a implicat deloc. Dar după aceasta va spune că: „Iaca, eu nu sunt vinovat, că eu nu am fost la conducere. Mie nimic nu mi-o dat mandat, nu mi-am dat jurământul”. Special e făcut.”

Europa Liberă: Dumneavoastră v-aţi dat votul pentru domnul Dodon?

„Nu. Pentru Maia Sandu.”

Europa Liberă: Dacă aţi ajunge la preşedinţie şi aţi avea posibilitate să discutaţi cu domnul Dodon, ce i-aţi transmite?

„Multă sănătate, tovarăş Dodon. Uite, uite să nu-ţi strici sănătatea, fă tot cu măsură.”

Europa Liberă: A promis să facă federalizare. Aici, la Ialoveni, lumea discută despre acest subiect? Dumneavoastră cum înţelegeţi federalizarea?

„Fac comparaţie cu Germania şi nu e chip de făcut federalizare, unde e o naţiune ca la noi, cu minorităţi. Dodon să nu umble cu fofârlica. De Transnistria trebuie să uităm. La cetăţenii noştri să le dăm posibilitatea să vină încoace. Dar federalizarea e o prostie. Nu va putea lucra nici guvernul, nici Parlamentul, nimeni. Fiindcă interesele vor fi cu totul altele pe regiune. Dacă amu nu se poate de lucrat, vă închipuiţi atunci, să vină din Comrat, din Taraclia, din Transnistria şi, hai, un Parlament. Aceasta e imposibil, să te înţelegi și cu bugetul, cu tot. Pentru o ţară mică federalizarea e nonsens, armata rusă va rămâne. Şi ruşii vor ceda? Şi populaţia din Transnistria doreşte în componenţa Republicii Moldova, sub aripa Rusiei?”

Europa Liberă: Acceptă cetăţenii această federalizare şi cum o înţeleg?

„Mai mult de 50%, chiar şi moldoveni de ai lui, care l-au votat, nu vor accepta niciodată. Fiindcă au încercat în 2003 oameni mai mari ca Dodon şi nu le-au reuşit. Acesta e balabol, limba lui nu-i condusă de creier, adică limba îl ia pe dinainte, de atâta iese aşa, federalizări, sfărâmarea pietrei din Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru ca să acopere gropile cu prundiş. Multe prostii el spune, aşa că nu e preşedintele meu.”

Europa Liberă: Am mai întrebat aici oameni de la Ialoveni: cine e stăpânul adevăratul al Republicii Moldova?

„Plahotniuc. Şi-a dat demisia Marian Lupu. Credeţi că de bună voie? El trebuia să-şi dea demisia de atunci, de când l-au scos din cursa electorală. A mai răbdat, s-a înjosit, s-a umilit, cum a spus însuşi Dodon, ниже плинтуса. Fiindcă, totuşi, acolo, în Partidul Democrat, şi nu numai, care a pus stăpânire pe tot Parlamentul, e o persoană cu bani. Și el cu banii aceia i-a cumpărat pe toţi.”

Europa Liberă: De ce îşi vând cetăţenii Republicii Moldova demnitatea, opţiunea?

„Dar nu e demnitate. Sunt o parte, 20% care mai au demnitate, dar restul sunt ca fliugherul, azi cu acela, mâine cu acela, inclusiv clasa politică care e sus acolo. Ei toţi se cumpără, toţi se vând.”

Europa Liberă: Cetăţeanul poate să facă ordine în statul Republica Moldova?

„Nu. Acesta e un stat care îi ţine în chingi pe toţi. Ce pot să fac eu şi acesta de lângă mine? Nimic absolut. Noi suntem puţini. Ca să facem schimbări, trebuie o răscoală cum au făcut românii în ’89. Ei aceasta ştiind, că nu vrem vărsări de sânge, se folosesc de momentul că este corect să procedeze în folosul lor. Dă „stâna” să o punem acolo să meargă, dar noi aici vom bate din palme, ştiind că nu suntem benevol vărsători de sânge. Aceasta este ideea.”

„Nu va fi aşa un moment cum a fost în anii ’89-’90, să se grămădească în Piaţa Marii Adunări Naţionale sute de mii, de care să se teamă. Să vrea cineva, dacă se vor aduna vreo 1.000-2.000 şi gata. Oamenii şi-au pierdut încrederea în toţi. Şi în liderii care s-au vândut pe urmă pe un capăt cu toţii. Înainte, dacă mai era câte unul, îl urmam, după care s-a dovedit că era agent străin. Şi băieţii tineri nu vor. Şi oamenii de vârsta noastră încep să se împace cu gândul că aşa trebuie să fie. Dar nouă ne trebuie cineva să vină din străinătate. Dar nu vor veni, fiindcă nu le va permite nimeni să schimbăm ceva aici.”

„Este aşa o vorbă, peştele de la cap se strică. Şi aşa pe noi ne strică tot aceştia numai de sus. Lumea e muncitoare în Moldova, munceşte, ar vrea să fie bine. Se duc peste hotare, toţi sunt stimaţi, toţi sunt vorbiţi numai de bine moldovenii, dar, în schimb, aici noi nu suntem buni, în ţara aceasta.”

Europa Liberă: Şi de ce moldovenii nu-şi fac ordine în casa lor, nu sunt capabili să şi-o facă?

„Trebuie regimul acesta cineva să nu-l susţină. Dar dacă ei se susţin unul pe altul acolo, sus, ce poate să facă un om mic? În familie un copil ce poate să facă, dacă soţia şi bărbatul nu pot face regulă în casă?”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că peştele se strică de la cap.

„Da.”

Europa Liberă: Dar mai este continuare, că se curăţă de la coadă.

„Se curăţă. Înseamnă ce? Întâi, să ne pună pe noi toţi în puşcărie şi pe urmă să rămână numai ei, nu? Să se pună ei pe dânşii. Aceasta e situaţia.”

Europa Liberă: De ce legea nu funcţionează în Moldova?

„Ei fac legile. Ei nu au ştiut cine va fi ales preşedinte? Ei ştiau un an de zile în urmă cine va fi ales preşedintele ţării.”

Europa Liberă: Dar moldovenii s-au bucurat, când le-a fost redat dreptul să-şi aleagă ei şeful statului.

„Bine, dar mai este o ţară, Rusia aici, care comandă cu toate chestiile acestea şi toată Pridnestroiva a participat la votare. Dar de ce toţi moldovenii nu participă? De ce? Pentru că nu li se dă voie. Dar la cei de acolo le-o dat voie aici, ca să fie în folosul lor.”

Europa Liberă: Şi rămâneţi optimist sau pesimist cu referire la viitorul acestui stat?

„Cu aşa conducere nu vedem degrabă, în aceşti ani pentru care s-a ales preşedintele, nu vedem ceva bun. Am doi copii, amândoi sunt plecaţi după hotare.”

Europa Liberă: V-aţi gândit şi dumneavoastră să plecaţi din Moldova?

„Eu la anii aceştia nu mă duc.”

Europa Liberă: Dar lumea pleacă? La Ialoveni ce se întâmplă?

„Pleacă. E foarte mare migraţia.”

Europa Liberă: V-aţi gândit vreodată să abandonaţi Moldova, să plecaţi de aici?

„Da. De fiecare dată mă gândesc, cu toate că am ajuns la vârsta aceasta, când de-amu trag nădejde la o pensie. Dar pensie de unde? Că mă pun pe gânduri. Cu salariul poate o vom întinde, dar numai din pensie cred că vom şedea şi vom îngheţa în casă de frig, că statul nu ne oferă nică.”

*

Societatea moldavă are nevoie de oameni care să spună lucrurilor pe nume, fără patimă, fără să răspândească frică, fără să contribuie la o mai mare divizare a cetăţenilor. E nevoie de un stat democratic edificat pe adevăr şi nu pe minciună. Iar pentru aceasta se cere o guvernare responsabilă, deschisă, onestă. Primarul comunei Capaclia din Cantemir, Alexei Busuioc, care a făcut parte din echipa fostului preşedinte Vladimir Voronin, spune că localităţile ţării demult sunt uitate de Dumnezeu şi de autorităţi.

Alexei Busuioc: „În ultimii vreo şapte-opt ani, dar şi mai înainte chiar, să spunem aşa, mari victorii pentru comunele noastre nu prea am avut. Doar câţiva primari, care au profitat de anumite privilegii, fiind mai aproape de guvernare. În rest, marea majoritate a ţării nu prea am avut mari succese.”

Europa Liberă: Dar succesele acestea trebuie să le livreze guvernanţii? Succesul acesta ar fi şi meritul cetăţenilor care ar trebui cot la cot cu cei pe care i-au delegat în structurile statului să-şi răsuflece mânecile şi să muncească?

Alexei Busuioc: „Din practica mea de primar, eu am înţeles: guvernarea nimic niciodată nu va oferi. Ei au interese mai mult de ordin personal sau de grup, câteodată.”

Europa Liberă: Acolo, la guvernare, sunt zeci de persoane. Naţiunea numără milioane de cetăţeni. Raportul acesta e mare. De ce nu se încearcă să se facă mai multe presiuni asupra celor care guvernează, să se ceară mai mult de la ei?

Alexei Busuioc: „Se face, doamnă Valentina. Se fac presiuni, numai că ele nu se văd şi noi nu strigăm în gura mare, dar presiuni se fac foarte mari, credeţi-mă. Congresul Autorităţilor Locale din Moldova face presiuni extraordinare. Noi săptămânal avem discuţii, dacă nu cu un minister, cu altul, dacă nu cu altul, cu guvernul, comisiile parlamentare.”

Europa Liberă: Cu ce se finalizează aceste discuţii?

Alexei Busuioc: „Noi luptăm, finalizarea le aparţine lor, adică celor care iau deciziile astăzi în ţara aceasta. Dar vreau să vă spun alt lucru aici. Noi cred că prea mult investim încredere în guvern, în Parlament. De fapt, totul este în mâinile noastre. Guvernarea trebuie să ne dea nouă pârghiile, noi singuri ştim cum să facem la talpa ţării. Noi ştim mai bine ce ne trebuie nouă la Capaclia sau la Briceni, sau mai ştiu unde. Noi ştim mai bine care sunt sferele acelea sociale, persoanele pe care trebuie să le ajutăm noi. Nu Chişinăul în baza de date. Şi ei acolo decid să dea ajutorul material sau să nu dea ajutorul material. Cred că şi o problemă avem noi, poate voi fi mai dur: noi prea mult miorlăim, plângem ca pisicuţele. Şi văzând că noi ca şoriceii, ca pisicuţele plângem, aceştia care se consideră mai puternici, „elefanţii”, ne calcă, ne apasă şi ne pun acolo unde vor ei. Nouă nu ne trebuie să ne dea nimic. Nouă trebuie să ne dea pârghii, restul noi singuri găsim. Descentralizarea e un cuvânt mult mai complex. Aici vine şi partea financiară, şi social-economică, mai ales în sfera socială şi infrastructură. Deci, aceasta se numeşte descentralizare. Câteodată ai impresia că sunt două structuri diametral opuse, adică, guvernarea sau Parlamentul şi poporul. Am impresia că sunt la 180 de grade câteodată unul faţă de altul.”

Europa Liberă: Două lumi paralele.

Alexei Busuioc: „Da, două lumi paralele.”

Europa Liberă: Despre aceasta se discută mult timp, că cei de sus au uitat de cei de jos, îşi amintesc doar atunci când au nevoie de votul cetăţeanului.

Alexei Busuioc: „Da, doar la alegeri. Noi permanent călcăm pe aceeaşi greblă şi iar ne dăm pradă la un litru de ulei sau la un kilogram de făină sau zahăr. Ei au prins slăbiciunea poporului: poporul e sărac, e disperat şi clar lucru că, atunci când îi dă măcar o sacoşă cu ceva, el se gudură.”

Europa Liberă: Şi dacă se duc la pierzanie comunităţile, ce se întâmplă mai departe?

Alexei Busuioc: „Nu mai există ţară.”

Europa Liberă: Discutam deunăzi cu cineva dintre experţi şi îmi zicea că pătura de mijloc, care cât de cât mai dădea de ştire că există, aveau acţiuni fie la o întreprindere socială, fie la o frizerie, la o brutărie, acum şi aceşti oameni sunt cu mâna pe valiză să plece.

Alexei Busuioc: „Aceasta acum voiam să vă întreb. Dumneavoastră vorbiţi de pătura de mijloc, unde e pătura aceasta?”

Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră, primarii. I-aţi fugărit dumneavoastră din ţară?

Alexei Busuioc: „Nu. Sărăcia pe dânsul îl pune într-o aşa situaţie, că el trebuie să-şi hrănească familia, el pleacă. Primăriile nu sunt agenţi economici, noi nu dăm de lucru.”

Europa Liberă: Dar pentru că nu sunt locuri de muncă, oamenii pleacă.

Alexei Busuioc: „Pleacă, aceasta şi zic. Oamenii prea multă încredere pun într-o anumită persoană: „Iată va veni primarul, îl alegem pe cutare primar şi el va face dreptate”. Sau: „Îl alegem preşedinte pe cutare şi el va face dreptate”. E greşeală. Pentru că fiecare conducător, chiar fie ales prin vot nominativ, are anumite pârghii. Eu nu pot depăşi anumite lucruri. Omul vine la mine din disperare, eu îl înţeleg, el vine să se jeluie sau la toţi primarii. De ce noi tot timpul căutăm vina în cineva? Voi spune nişte cuvinte mai grele, dar aşa este: vina nu este nici guvernarea, nici primarul, nici preşedintele, vina în tine trebuie să o cauţi câteodată. Ia oglinda, uită-te şi întreabă-te unde e vina.”

Europa Liberă: Dar cetăţeanul deplânge lipsa mobilizării în comunitate?

Alexei Busuioc: „Cum să-l mobilizezi, dacă el nu vrea? Mai deunăzi vorbeam de lumina stradală, pe care noi o plătim câte zece lei pe lună. Omul mai degrabă se duce să zvârle zece lei pe bere, pe rachiu, dar el nu plăteşte zece lei pentru lumina stradală, ca să aibă securitate pe parcursul întregii nopţi. Despre care mobilizare să vorbim noi? Şi cine e vinovat? Guvernul? E vinovat primarul? Este o lipsă de cultură, o lipsă a bunului simţ. Pe oameni nu-i mai doare nimic, el vrea astăzi să mănânce şi să bea şi mai departe crape lumea, facă ce o vrea.”

Europa Liberă: Care e explicaţia dumneavoastră la fenomenul că lumea atât de mult blamează corupţia, detestă acest fenomen, iar pe de altă parte...

Alexei Busuioc: „...scoate banul din buzunar şi îl dă.”

Europa Liberă: Sau tot el alege persoana coruptă. Sau, mai degrabă, şi lui i-ar plăcea cineva să vină să-i dea.

Alexei Busuioc: „Adineauri vorbisem despre cultură. Spune-i unui german sau unui francez, nici prin cap nu-i trece lui că lucrurile se pot fura şi să nu ai nicio responsabilitate: „Eu fur, că sunt şef astăzi’.”

Europa Liberă: Moldova are un preşedinte ales cu votul cetăţenilor. Lucrul acesta şi l-a dorit o bună parte a societăţii. Ce ar trebui să facă acest şef de stat pentru a coagula societatea? Pentru că de ceva timp doar despre dezbinare se vorbeşte şi chiar se pare că această scindare şi mai adâncă ajunge a fi.

Alexei Busuioc: „Eu nu sunt adeptul acestui nou preşedinte.”

Europa Liberă: Chiar dacă domnul Dodon a zis că va fi preşedintele tuturor?

Alexei Busuioc: „Da. El nu mă va reprezenta pe mine niciodată în viaţă. Dar ca să coaguleze societatea, el singur trebuie să simtă pulsul. Şi dacă el a câştigat pe bune lupta aceasta, pe bune, vorbesc, fără mişmaşuri, fără Tiraspol, oameni aduşi ş.a.m.d. şi el, într-adevăr, se simte preşedinte al tuturor moldovenilor de pe pământ, el singur ştie ce are de făcut. Unica ce l-aş sfătui eu, să schimbe retorica referitoare la Europa şi să o diminueze pe cea din Rusia. Dacă vrea real să ajungă până la sfârşitul mandatului, el trebuie să ia orientarea pro-europeană. Deci, domnul Dodon dacă ar schimba, şi eu ştiu că sunt foarte mulţi primari, şi nu vorbim doar de categoria de primari, oameni care au o viziune pro-europeană, că el încă nici nu-şi dă seama că este un social-democrat sau socialist în cap, cu anumite rigori socialiste, noi am putea să-l urmăm pe acest lider de ţară. Dar condiţia este una, să schimbe retorica antieuropeană, să o schimbe pe una pro-europeană.”

Europa Liberă: El a promis provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Se cere acest lucru? Un sistem mixt astăzi ar avantaja Republica Moldova? Că aceasta se pregăteşte până la parlamentare.

Alexei Busuioc: „Poate o jumătate de an în urmă era favorabilă schimbarea aceasta, dizolvarea Parlamentului ş.a.m.d., puterea nouă care trebuie să apară. Astăzi nu o văd chiar favorabilă. Referitor la sistemul mixt. Eu mă uit tot timpul la colegii, fraţii noştri de peste Prut, ei au avut sistemul mixt. Și, până la urmă, nu ştiu de ce, au revenit, acum la ultimele alegeri, la sistemul vechi. Ei au renunțat la sistemul uninominal. Noi nu ar fi rău să ne mai consultăm şi să ne gândim înainte de a începe lucrul acesta. Pentru că România, care este o ţară europeană, a revenit, ceva nu era bine.”

Europa Liberă: Tot domnul Dodon a promis să federalizeze Republica Moldova. Cum înţelege simplul cetăţean această promisiune?

Alexei Busuioc: „Cândva, prin 2001, eu credeam că Moldova ar avea o şansă în federalizare. Atunci eu venisem din Franţa cu nişte viziuni, nu prea cunoşteam adânc problema din teritoriu şi la nivel de sus, la zborul de vultur, eu văzusem că federalizarea aceasta ar fi fost bună, eventual, atunci.”

Europa Liberă: 15 ani în urmă. Astăzi?

Alexei Busuioc: „Astăzi eu consider că este cea mai mare greşeală federalizarea. Dacă noi încercăm să facem lucrul acesta, se va începe un conflict civil pe interior foarte grav. Deci, dacă domnul Dodon astăzi vrea conflict în ţară, să o facă.”

Europa Liberă: Dar o reintegrare a celor două maluri ale Nistrului cum ar trebui să se producă?

Alexei Busuioc: „În momentul când noi am pus graniţa pe Nistru, când la noi, în Republica Moldova, se face infrastructură ca lumea, drumuri, satele iluminate, apă canalizare, pensii, salarii, se scapă de corupţie – primul lucru, atunci ei singuri vor rupe gardul, exact cum au făcut-o germanii în ’89 şi au rupt acel gard, şi s-au unit cu fraţii lor – Germania Federativă. Acesta se numeşte sindromul de la Berlin.”

Europa Liberă: Anul 2017 va fi diferit cu mult de anul 2016? Ce aşteptări legaţi de anul care bate la uşă? Iată că deputaţii au reuşit să adopte bugetul pentru 2017. S-au gândit şi la nevoile administraţiei publice locale, când au întocmit acest buget?

Alexei Busuioc: „Nu este niciun buget investiţional, este un buget ca să nu murim. Noi nu putem să vorbim acum de nişte lucruri serioase. Foarte mult în cadrul CALM discutăm acum cu Fondul rutier. Vedeţi ce înseamnă când nu este descentralizare? Toţi stau pe anumite fonduri, pârghii, nu vor să dea niciun ban nicăieri, pentru că înţeleg că, dacă au dat fondul la oameni, per capita, cum vorbim noi tot timpul, gata, el nu mai este nacialnic, el nu mai este şef, îi ia maşina, îi ia secretara. Vă daţi seama? Dar poate copilul lui e la Londra, săracul, şi trăieşte numai cu vreo 10.000 de euro pe lună. Sunt nişte lucruri pe care ei le pierd şi ei nu vor să piardă pârghiile acestea. Noi luptăm până la sânge cu dânşii, noi cu spumă la gură le spunem: „Oameni buni, descentralizaţi ţara’.”

Europa Liberă: Cum vedeţi anul 2017?

Alexei Busuioc: „Un fel de 2016, cam acelaşi lucru. Eu nu văd mari schimbări.”

Europa Liberă: Lumea va pleca din sat, din stat?

Alexei Busuioc: „Mai sunt şi nişte mici semnale că oamenii vin deja. Eu mă uit în satele noastre, băieţi veniţi de prin Spania, de prin Italia, de prin Franţa, de prin Germania, încep a cumpăra pământuri. Deci, este un mic-micuţ semnal, dar este o luminiţă în capătul tunelului că, totuşi, încep a reveni. Încă mulţi pleacă, mâine dimineaţă dacă spui că este de lucru undeva, şi-au luat paşapoartele şi au plecat toţi. Dar unii, care au deja 10-15 ani de când lucrează în Europa, gata, încep a căuta pământ, investesc în tehnică, ca să revină acasă. Deci, v-am spus, un semnal foarte micuţ, dar el este.”

Europa Liberă: Spuneţi trei lucruri cu care se asociază Republica Moldova şi trei cu care nu ar trebui să se asocieze.

Alexei Busuioc: „Primul lucru este lenea. Doi, dezinformarea. Şi trei, cred eu, agresivitatea.”

Europa Liberă: Şi trei lucru despre care nu aţi vrea să se vorbească despre Moldova.

Alexei Busuioc: „Nu aş vrea să se vorbească despre Moldova că este o ţară coruptă. Că suntem lenoşi nu aş vrea să se vorbească, dar noi suntem lenoşi. Şi trei, nu aş vrea să se vorbească despre Moldova că avem o lipsă totală de iniţiativă. Eu aş vrea ca ea să fie, să avem iniţiative, să vină tinerii să facă, să dreagă. Nu aş vrea să se vorbească despre aceasta. Dar prima corupţia, totuşi, este.”

*

În Republica Moldova o persoană din cinci trăieşte sub pragul sărăciei. Multă lume mai crede că primarul e cel care poate şi trebuie să aducă prosperitate. Ghenadie Ivaşcenco, coordonator de proiecte din cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova, e de părere că majoritatea şefilor administraţiilor locale s-au implicat şi chiar unora le-a şi reuşit să aducă bunăstare în comunităţile lor.

Ghenadie Ivașcenco: „Cu toate problemele pe care le au, eu pot spune că Moldova are noroc la moment de o clasă de primari buni. Din aproximativ 900 de primari câţi există în Moldova, peste jumătate sunt primari foarte buni, care, practic, fără resurse cu salarii mizere de dimineaţă până în seară, undeva pe entuziasm, undeva pe inerţie, dar mişcă lucrurile înainte. Am deseori oportunitatea să circul în alte ţări din Europa de Est şi Centrală şi vreau să spun că, din majoritatea punctelor de vedere, primarul mediu din Moldova este mai eficient decât primari, spre exemplu, din Cehia sau din Ungaria.”

Europa Liberă: Şi ştiţi de ce? Pentru că Moldova e mai săracă şi atunci sunt mult mai multe posibilităţi să încerci să faci cât de cât ordine într-un domeniu în sat.

Ghenadie Ivașcenco: „Eu spun că am avut noroc de pleiada aceasta de primari. Avem foarte mulţi primari care deja sunt la al treilea, al patrulea mandat. Dar norocul acesta nu e pentru totdeauna, chiar dacă suntem săraci. Eu acum, cu ultimele situaţii politice, anumite constrângeri care sunt, observ o descurajare, o demoralizare şi o demotivare a marii majorităţi a primarilor din ţară. Şi eu mă tem, dacă lucrurile acestea vor continua, eu nu voi putea spune peste patru ani ceea ce am spus acum, că avem o pleiadă de primari buni. Riscăm să avem o clasă de primari fără curaj care, înainte de a lua o decizie de dezvoltare locală, se vor gândi de zece ori: „Dar poate aceasta fi interpretat de organe ca pe mine să mă tragă la răspundere ori nu?”. Or, majoritatea deciziilor sunt interpretabile. Şi atunci primarii vor opta mai bine să se autoprotejeze decât să rişte pentru a promova un proiect.”

Europa Liberă: E o centralizare excesivă a puterii şi au mâinile legate? Au prea puţină libertate?

Ghenadie Ivașcenco: „Noi avem nevoie de instituţii ale statului care să vegheze respectarea legislaţiei. Dar noi nu avem nevoie de instituţii care exagerează, din acest punct de vedere.”

Europa Liberă: Prin controale, prin presiuni...

Ghenadie Ivașcenco: „În loc să motiveze oamenii ca să-şi asume riscurile, ei demotivează.”

Europa Liberă: Încercaţi acum o iniţiativă care a fost salutată în majoritatea comunităţilor din Republica Moldova de a aduce diaspora mai aproape de baştină. Vă reuşeşte? Pentru că, din discuţiile pe care le am şi eu cu moldovenii aflaţi în străinătate, o parte din ei au venit, au încercat, s-au dezamăgit, au plecat înapoi. Altă parte se gândea să revină, adunase şi ceva capital, dar au zis că, ţinând cont de situaţia social-politică care există acum, constrângerile sunt prea mari, pentru că sunt favorizaţi, simpatizaţi doar cei care împărtăşesc anumite opinii politice. Şi aceasta îi dezamăgeşte şi ezită.

Ghenadie Ivașcenco: „Diaspora are două percepţii cu privire la Moldova. Există percepţia, în general, asupra ţării şi aici avem mai mult o percepţie negativă, privesc ţara ca pe o mamă vitregă, care i-a adus la anumite condiţii şi au fost nevoiţi să plece, de multe ori lăsându-şi o parte a familiei, copiii aici. Au trecut prin durere, prin suferinţă. Din alt punct de vedere, există o percepţie a diasporei asupra Moldovei prin prisma localităţii lor de baştină. Ai plecat din satul tău, unde ai copilărit, unde sunt rudele tale, unde ai mers la şcoală, unde ai avut prima dragoste.”

Europa Liberă: Cimitirul bunicilor.

Ghenadie Ivașcenco: „Cimitirul părinţilor, buneilor. Şi acolo, în special, ai nişte emoţii pozitive. Or, noi am încercat să restructurăm organizarea diasporei Republicii Moldova. Ea acum cum e organizată? Asociaţia moldovenilor în Italia, în Portugalia, în Spania, în Rusia şi acolo fărâmiţată, dar, în fond, după ţara de destinaţie. Noi am încercat să o reorganizăm după localitatea din care au plecat, creând asociaţii ale băştinaşilor. Şi aici noi vedem, prin surprindere, mai multă căldură, mai multă înţelegere, mai multă implicare. Or, la moment primele 25 de proiecte de infrastructură comunitară din Moldova sunt în proces de implementare cu ajutorul diasporei. Deci, noi vom avea localităţi în Moldova unde va fi extins apeductul, iluminatul stradal, unde vor fi construite, reabilitate centre comunitare, şcoli nu numai cu implicarea morală, dar cu implicarea financiară a diasporei. Şi de multe ori chiar implicarea este peste aşteptări. Sângele apă nu se face, omul are nişte lucruri sfinte şi localitatea de baştină este unul dintre ele. Şi atunci când se vine cu o platformă sinceră, onestă de colaborare, oamenii, evident, marea majoritate se implică.”

Europa Liberă: Reprezentaţi o instituţie străină, internaţională în Republica Moldova. Dumneavoastră, ca cetăţean, în primul rând, al acestui stat trăiţi dezamăgiri?

Ghenadie Ivașcenco: „Atunci când îţi vezi ţara ajunsă cea mai săracă ţară din Europa...”

Europa Liberă: Dar despre aceasta se vorbeşte de 25 de ani, că e cea mai săracă, că e cea mai coruptă, cea mai prost guvernată. Şirul poate fi continuat.

Ghenadie Ivașcenco: „Poţi fi cea mai săracă, dar poţi să depăşeşti an de an handicapul. Dar la noi an de an distanţa dintre noi şi următorul care e cel mai sărac numai creşte. Evident că această stare de lucruri nu poate să nu dezamăgească. Anul acesta am avut vreo cinci prieteni apropiaţi care au luat decizia şi au părăsit Republica Moldova, cu toate că nu pot să spun că nu aveau salariu. Aveau toate problemele rezolvate, nu aveau încrederea zilei de mâine. Evident că nu poţi fi fericit şi nu poţi să nu ai remuşcări şi dezamăgiri cu situaţia care se întâmplă în ţară.”

Europa Liberă: Dar indicii aceştia pe care îi enunţă unii experţi, că, totuşi, lent, încet Moldova ar putea să falimenteze se sprijină pe ceva?

Ghenadie Ivașcenco: „Dar noi deja am ajuns în starea de prefalimentare. Or, atunci când nu ai suficiente finanţări pentru a-ţi acoperi cheltuielile sociale de bază, fiind nevoit să faci reforme sociale dure, aceasta şi înseamnă că intri într-o stare de prefalimentare. Nu că nu te mai gândeşti la dezvoltare, dar deja te gândeşti la subzistenţă.”

Europa Liberă: Nişte reforme dure oricum se cer, se impun. Pentru că multe state care au ajuns să se dezvolte economic au trecut prin aceste transformări.

Ghenadie Ivașcenco: „Da.”

Europa Liberă: Cetăţenii au fost ajutaţi să înţeleagă că până când nu tai ca în varză nu poţi să obţii un salariu bun, un trai decent. În Moldova starea aceasta e comparabilă?

Ghenadie Ivașcenco: „Noi astăzi avem potenţial de investiţii chiar şi din diaspora noastră. Cele mai modeste estimări arată că diaspora moldovenească are economii în bănci sau cash de peste 20 de miliarde de euro. Deci, sunt nişte bani pe care Moldova este incapabilă acum să-i absoarbă într-o perioadă scurtă de timp. În afară de aceasta, există anumite resurse acumulate şi la concetăţenii noştri, ceea ce ar însemna că noi, teoretic, avem potenţialul chiar financiar să ne relansăm. Or, de ce nu se întâmplă acest lucru? Cauza primordială ţine de monopolizări. Noi avem astăzi în Moldova, şi trebuie să o

Moldova e sfâşiată de monopoluri, este modelul rusesc şi modelul latinoamerican de dezvoltare. Ca să fac o paranteză, estimativ sunt 30 de familii astăzi în Moldova care controlează cam peste jumătate din economia naţională. În Rusia avem 100 de familii, în Ucraina avem vreo 70 de familii. În America Latină toate statele au nu mai mult de 20-30 de familii.

recunoaştem, majoritatea domeniilor economice monopolizate, dar, în acelaşi timp, avem şi monopoluri teritoriale. Nu este secret pentru lumea din teritoriu că există boierime la nivel local, care controlează cam toată economia ce se întâmplă acolo şi pentru nou-veniţi este foarte greu să intre. Şi aici se folosesc de diferite instrumente, inclusiv organele de control. Chiar recent am citit un studiu cu privire la aceste monopoluri, Moldova e sfâşiată de monopoluri, este modelul rusesc şi modelul latinoamerican de dezvoltare. Ca să fac o paranteză, estimativ sunt 30 de familii astăzi în Moldova care controlează cam peste jumătate din economia naţională. În Rusia avem 100 de familii, în Ucraina avem vreo 70 de familii. În America Latină toate statele au nu mai mult de 20-30 de familii. Şi, iată, a fost un studiu recent, finanţat de Banca Mondială, prin care, de exemplu, s-a demonstrat cum bogaţii care controlează monopolurile subminează dezvoltarea acestor ţări. Şi este o quasi lege naturală, că bogaţii, care îşi fac bogăţia nu prin inovaţii, dar prin exploatarea monopolurilor, reduc capacitatea de dezvoltare a ţării, erodează economia pe interior. Eu sunt sigur că monopolurile care astăzi guvernează economia moldovenească sfidează nu mai puțin de 5-7 la sută anual creșterea economică. Dacă nu ar fi fost monopoluri, am fi avut lesne o creștere de 10 la sută. Or, acum când avem chiar creștere economică, aceasta înseamnă că am depus extra mari eforturi ca să depășim efectul negativ al „monopoliștilor” aceștia verticali și orizontali care controlează instituții de stat și economice în mod extractiv.”

Europa Liberă: Dar revolta ar putea să crească ca pe drojdii, revolta din partea cetățenilor, și atunci lucrurile ar putea să stea și mai prost.

Ghenadie Ivașcenco: „Evident că sunt frustrări foarte multe care se acumulează. Însă Moldova este o țară deschisă și foarte multe asemenea frustrări, energii negative, ele ies. Or, migrația nu este altceva decât…”

Europa Liberă: …nemulțumirea care iese în afara Republicii Moldova.

Ghenadie Ivașcenco: „Iese da, nemulțumirea.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam cum poate fi mulțumit și cetățeanul de felul cum guvernanții fac aceste reforme.

Ghenadie Ivașcenco: „E grea întrebarea. Cetățeanul are capacitatea, o dată la patru ani, să își aleagă guvernarea. În restul timpului cetățeanul are foarte mici capacități de a influența situația. Or, dacă din patru în patru ani cetățeanul este manipulat și votul lui nu penalizează, se dezvoltă în timp acest sindrom al neputinței și atunci cetățeanul nici nu se mai implică politic.”

Europa Liberă: Un președinte ales cu votul cetățenilor ar putea să facă mai mult decât s-a făcut până acum în Republica Moldova?

Ghenadie Ivașcenco: „Îmi vine foarte greu să mă exprim cum se va manifesta noul președinte. Pe de o parte, avem o funcție cu prea puține competențe. Maxim ce poți să faci – poți mobiliza societatea, poți crea opinie publică. Dar aceasta ar însemna că poți folosi foarte bine această funcție în poziția în care ești un consolidator, în care ai capacitatea să vezi lucruri care unesc oamenii și să nu dezbini. Or, cu părere de rău, eu văd foarte multă retorică dezbinătoare antiromânească, prorusească, de cele mai sensibile elemente care dezbină societatea, dar nu o unesc. Or, asemenea lucruri pot aduce și mai mare prejudiciu decât un lucru pozitiv.”

Europa Liberă: Anul 2017 se va deosebi de anul 2016? Lucrurile vor intra în albia lor firească? Ce pronosticuri faceți?

Ghenadie Ivașcenco: „Eu sper foarte mult că lucrurile, cel puțin, nu vor degrada în continuare. Dacă vrei să fii optimist și vrei să vezi partea plină a paharului, nu o poți vedea la moment. Și nu dorești să te autoamăgești în continuare. Sper ca anul 2017, cel puțin, să nu fie mai rău ca 2016. Și sper foarte mult să înceapă să apară în societare niște lideri unificatori. Pentru că marea majoritate a liderilor actuali sunt dezbinatori.”

XS
SM
MD
LG