Linkuri accesibilitate

Guvernarea creează noi agenții, deși a promis să reducă numărul funcționarilor


Deputații au aprobat în prima lectură crearea a două agenții noi, una dintre care va activa pe lângă Centrul Național Anticorupție și va avea misiunea să recupereze bunurile furate. Crearea noilor structuri survine însă după ce guvernul a promis că, dimpotrivă, o să reducă armata funcționarilor pentru a face economii.

În timp ce partenerii externi ai Republicii Moldova insistă pe micşorarea cheltuielilor în sectorul bugetar, legislatorii găsesc de cuviinţă să dispună crearea a două agenţii, una pentru soluţionarea contestațiilor venite din partea agenţilor economici nemulţumiţi de rezultatul licitaţiilor publice şi alta pentru recuperarea bunurilor, inclusiv de peste hotare, obţinute pe căi ilegale. Ambele instituţii urmează să fie finanţate de la buget.

De exemplu, pentru Agenţia naţională pentru soluţionarea contestațiilor în bugetul de stat de anul viitor sunt prevăzute cheltuieli de şase milioane de lei, a precizat preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă. În ce priveşte Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale, instituţia va ţine de Centrul Naţional Anticorupţie, prin urmare va fi finanțată de la bugetul de stat, în plus, anual, va obţine 3 procente din valoarea bunurilor recuperate.

Planurile de creare a acestor două instituţii a provocat nemulţumirea opoziţiei, deputata comunistă Maria Postoico s-a interesat dacă iniţiativa nu contravine sugestiei partenerilor internaţionali de a „strânge cureaua”:

„În ultima vreme noi cu Dvs. utilizăm un cuvânt destul de bun, să zicem aşa, cuvântul optimizare! Optimizarea şcolilor, optimizarea instanţelor de judecată, optimizarea spitalelor, optimizarea ministerelor etc, şi creăm în locul lor agenţii.”

În apărarea iniţiativei, directoarea adjunctă a CNA, Cristina Ţărnă, insistă că înfiinţarea unei instituţii care să urmărească şi să recupereze bunurile provenite din corupţie ar fi, dimpotrivă, o cerere a partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova:

„Toate statele din Uniunea Europeană, de fapt, au asemenea agenţii create. În baza Convenţiei ONU împotriva corupţiei care a fost ratificată de Moldova în 2007 se sugerează crearea unei asemenea Agenţii şi asigurarea procesului de recuperare a bunurilor, în special al celor provenite din corupţie! Vreau să vă atenţionez că în anul 2017 Republica Moldova va fi evaluată de ONU tocmai la capitolul recuperarea bunurilor infracţionale, dacă avem proceduri şi mecanisme şi vă asigur că absolut toate criticile care ne vor fi aduse în contextul în care încă nu avem asemenea instituţii, automat o să se reflecte în rapoartele UE.”

Iniţiatorilor proiectului de lege privind crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale, majoritatea deputaţi democraţi, tot ei cei care stau în spatele aşa numitei amnistii-fiscale, li s-a reproşat că ar urmări alte scopuri decât recuperarea bunurilor obţinute pe căi ilegale şi pedepsirea făptaşilor. Iată, de exemplu, schimbul de replici între preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi deputatul liberal-democrat Tudor Deliu:

Tudor Deliu: „Mă întreba cum retoric: când reuşesc, Doamne, aceşti şmecheraşi? Pornesc de la argumentarea din nota informativă potrivit căreia, necesitatea creării agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale este generată de lipsa de coordonare şi comunicare între instituţiile abilitate cu competenţe de recuperare a bunurilor provenite din infracţiuni. Consider că ar fi necesară o îmbunătăţire a coordonării şi comunicării între instituţiile existente, lucru ce ar duce la eficienţa activităţii acestora.”

Andrian Candu: „Dacă în luarea de cuvânt se face referinţă la o fracţiune parlamentară sau la un deputat, fracţiunea şi deputatul au dreptul la replică. Eu mă consider vizat ca autor. Dvs. aţi vorbit despre „şmecheraşii” care au elaborat această lege. Sunt unul dintre cei care au semnat proiectul de lege şi îmi pare foarte rău, dle Deliu, că Dvs., cu experienţa ca deputat, profesor universitar, un om cu o moralitate, dar aţi decăzut atât de mult că un studiu şi un proiect de lege elaborat cu suportul Institutului de guvernanţă din Elveţia, PNUD, Ministerul Afacerilor de Externe din Norvegia, societatea civilă, instituţii care au participat la elaborarea proiectului de lege, inclusiv fără a respecta colegii din Parlament care au participat cum au putut la elaborare şi au subsemnat această iniţiativă legislativă să-i faceţi șmecherași, îmi pare foarte rău.”

Instituţiile internaţionale la care s-a referit preşedintele Parlamentului se regăsesc în proiectul de lege la care a subsemnat Andrian Candu, însă doar ca finanţatori ai unui studiu analitic, cu precizarea că lucrarea aparţine autorului şi „nu reflectă neapărat opinia PNUD, instituţiei financiare sau a Guvernului Republicii Moldova”. Până la finele acestei sesiuni parlamentare, deputaţii şi-au propus să adopte în lectură finală proiectul de lege al amnistiei fiscale parțiale. Documentul a fost criticat de mai multe organizaţii neguvernamentale influente care le-au reproşat autorilor, deputaţi ai majorităţii parlamentare, că măsurile propuse vin în contradicţie cu programul agreat cu FMI şi „spiritul luptei cu corupţia”.

XS
SM
MD
LG