Mai multe publicații, printre care ediția online a ziarului Evenimentul zilei și site-ul Hotnews.ro, difuzează știrea că președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, intenționează să anuleze săptămâna viitoare decretul de acordare a cetățeniei moldovenești fostului președinte al României Traian Băsescu. Motivul invocat de Dodon este că s-ar fi încălcat unele proceduri legale, așa că Băsescu poate reveni cu o cerere de acordare a cetățeniei, care va fi analizată. Sursele informațiilor din presa românească sunt moldovenești.
Pe site-ul ziare.com, Petrișor Peiu publică partea a doua a analizei sale despre cum își refuză România statutul de lider regional, deși ar avea îndreptățirea să-l dețină. „Primul dosar pe care România îl joacă cu timiditate și nesiguranță de sine este cel al Republicii Moldova: din teama de a nu trezi suspiciuni la Berlin și Moscova privind o agendă unionistă ascunsă, Bucureștiul preferă să joace «la meci nul», adică «să nu fie mai rău»”, scrie Petrișor Peiu. El crede că cel mai mult sare în ochi „timiditatea” pe subiectul Transnistria: „lipsa oricărei expertize românești privind Transnistria: nu avem contacte acolo, nu merge nimeni acolo (diplomații noștri sunt singurii din UE care nu au voie de acasă să meargă acolo!) [...]. Mai hazliu este ca toți partenerii noștri occidentali asteaptă de la noi o cunoaștere desăvârșită a situației de peste Nistru!”. Alte dosare abordate timid sau pur și simplu ocolite se referă la Balcanii de Vest, la Bulgaria (care, spune Petrișor Peiu, nu a ales totuși un președinte pro-rus așa cum se spune) și, mai ales, la Ungaria. În momentul de față, temele estului european sunt promovate mai mult de Polonia, or, mai scrie analistul, „Trebuie să înțelegem că parteneriatul nu înseamnă numai să fii secund, copilot; uneori trebuie să mai ții și volanul, mai ales pe drumurile pe care le cunoști mai bine”.
Editorialul României libere adaugă un nou contra-argument la aspirația liderului social-democrat Liviu Dragnea de a deveni prim-ministru: cu o condamnare penală pe care tocmai o ispășește cu suspendare, Dragnea n-ar putea obține certificatul ORNISS, cel care îi permite acces la informații secret de stat. Or, ca premier, s-ar pune într-o postură ingrată mai ales în relația cu partenerii occidentali.
Cum se face că a câștigat alegerile legislative de duminică Partidul Social-Democrat? Radu Carp semnează în Adevărul o analiză și arată că motorul a rulat în favoarea PSD începând cu criza economică din 2010. În 2016, oamenii s-au lăsat convinși că de promisiunile lui Dragnea și ai lui că vor readuce bunăstarea. Dragnea a făcut apoi o campanie foarte bună. A mutat pe nesimțite accentul de pe antipatia tradițională a stângii față de instituțiile anticorupție pe curentul anti-globalizare. Asta a prins, astfel că PSD a fost votat și de potențiali votanți ai liberalilor, ai noului partid Uniunea Salvați România, ai Partidului Mișcarea Populară sau chiar ai UDMR. În general, arată Radu Carp, în Europa se discută acum mai mult împotriva globalizării decât împotriva austerității. O altă calitate a lui Dragnea: a sesizat la timp că nu mai trebuie să personalizeze campania. E singurul lider care a făcut-o, la polul opus situându-se liberalii, care au mizat la un moment dat totul pe imaginea de profesionist onest al premierului tehnocrat Dacian Cioloș.
