Linkuri accesibilitate

Lacunele legislației electorale în viziunea CC și a Parlamentului


Deliberări la CC

Una dintre recomandările CC solicită legislatorilor să adopte un mecanism de votare mai eficient în străinătate.

Curtea Constituţională (CC) a Republicii Moldova a constatat șase lacune în legislația electorală și a cerut Parlamentului să le elimine. Între altele, CC a cerut crearea „unor mecanisme de sancţionare prompte şi imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale”. Corespondenta Europei Libere a constatat însă „Curtea propune, Parlamentul dispune”.

Una dintre recomandările Curţii Constituţionale solicită legislatorilor să adopte un mecanism de votare în străinătate, ce ar fi să prevadă criterii clare de deschidere a secţiilor de votare peste hotare şi de distribuire geografică a buletinelor. Recomandări similare a făcut anterior şi Asociația Promo-Lex care a monitorizat mai multe campanii electorale.

Tudor Deliu
Tudor Deliu

Vicepreședintele comisiei parlamentare juridice, Tudor Deliu, este de părere că statul Republica Moldova asigură cu greu dreptul la vot cetățenilor stabiliţi peste hotare, de aceea crede că legislativă trebuie să adopte urgent o lege ce ar face posibil votul la distanţă. Deputatul liberal-democrat îşi aminteşte însă că anterior CEC a elaborat un concept cu privire la votul electronic şi că a existat o iniţiativă legislativă în acest sens, doar că nu ştie de ce au fost stopate aceste iniţiative.

O altă propunere a a Curţii Constituționale vizează amendarea legislaţiei în vederea sancţionării, inclusiv penale, a tentativelor de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale. Mecanismul propus de Înalta Curte este mai degrabă o temă de meditaţie, consideră Tudor Deliu.

Totuşi, vicepreședintele comisiei parlamentare juridice spune că legislativul ar urma să opereze ajustări legislative urmare a situației din recentul scrutin prezidențial când feţe bisericeşti din cadrul Mitropoliei Moldovei, aflata în subordonarea canonică a Patriarhiei Rusiei, a făcut campanie electorală pentru candidatul pro-rus.

„În primul rând, Republica Moldova este un stat laic, Biserica este despărțită de stat şi eu nu ştiu cum, prin care legi s-ar putea sancţionat cultele religioase privind implicarea lor în procesul electoral, dar problema există. Ceea ce s-a întâmplat într-adevăr a fost un lucru alarmant, când Biserica a ajuns şi la aceea că a proteja pe unii, pe alţii i-a denigrat, deci mie mi se pare că aici ar trebui să intervină însăşi Mitropolia. Trebuie să de soluţionat această problemă, nu putem admite să transformăm bisericile în scene politice”.

Preotul Petru Buburuz
Preotul Petru Buburuz

Preotul Petru Buburuz, care a fost deputat în ultimul parlament al Uniunii Sovietice, este de părere că atât legislativul trebuie să intervină în acest caz, cât şi mitropolia. Parohul bisericii „Sfinții Petru şi Pavel” din Chișinău spune că la începutul anilor 1990 mai mulţi clerici s-au implicat în viaţa poltică, dar între timp şi Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română le-a recomandat preoţilor să nu participe la alegeri şi să se abţină de la promovarea politicienilor. E adevărat, mai recunoaşte preotul Petru Buburuz, că în epoca Putin-Patriarhul Kirill aceste reguli au fost date uitării atunci când vine vorba despre interesul Moscovei.

„Numai cei care fac legea s-o împlinească, am în vedere că la noi se fac multe legi şi mulţi spun că-s bune, dar se încalcă toate. Biserica trebuie să fie deasupra tuturor şi a partidelor, şi a politicii, fiindcă la biserică noi trebuie să-i primim pe toţi, că-i ateu, că-i comunist, trebuie să venim şi să le lămurim, să le dăm sfaturi şi pe toţi trebuie să-i primim egal”.

Curtea a mai subliniat necesitatea instituirii unor sancţiuni mai dure, până la suspendarea emisiei pe perioada campaniei electorale, pentru posturile de televiziune care nu sunt imparţiale. O propunere îndrăzneală şi binevenită, afirmă expertul media Eugen Râbca, care este de părere că Codul audiovizualului nu mai este actual nici la capitolul sancţiuni. În campanie prezidenţială a fost aplicată doar o amendă de peste 200 de euro pentru manipularea opiniei publice în cazul ştirii false a „celor 30 de mii de sirieni”.

„Din păcate, avem situaţia pe care o avem, un lider al unui partid politic care, întâmplător sau nu, este şi liderul coaliţiei de guvernare, este mogulul de presă din Republica Moldova. În acest context, având în vedere şi ceea ce am avut în ultima campanie electorală când la propunerea unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pentru o încălcare foarte gravă, a fost aplicată doar o sancțiune cu amendă, eu îmi permit să pun la îndoială posibilitatea aplicării legislației oricât de bună nu ar fi ea”.

Vicepreședintele comisiei parlamentare juridice, Tudor Deliu, concluzionează că pe adresa Parlamentului, de regulă, vin foarte multe recomandări de la Curtea Constituţională, practica activităţii legislative demonstrează însă că aceste documente se prăfuiesc cu anii prin sertare. Au fost luate câteva în consideraţie, precizează deputatul liberal-democrat, dar şi acelea interesau pe cineva. Tudor Deliu spune că ultima astfel de adresă de care s-a ţinut cont a fost schimbarea formulei de calculare a pensiilor pentru judecătorii CC.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG