Linkuri accesibilitate

Turismul electoral, „un precedent periculos” creat de Curtea Constituțională (Jurnal.md)


Demisia lui Marian Lupu și noua epocă în politica moldovenească (Tribuna.md)

Decizia Curţii Constituţionale privind validarea alegerilor a creat precedente periculoase …”, titrează jurnal.md într-un articol în care sunt înserate opinii ale mai multor experţi. Jurnalistul şi comentatorul ion Terguţă crede că „un precedent foarte periculos pe care l-a creat Curtea este turismul electoral. Curtea Constituţională a validat sau a legiferat acest turism electoral. Până acum, concurenţii electorali aveau, cel puţin formal, dreptul să conteste la Comisia Electorală Centrală faptul că cetăţenii sunt aduşi în mod organizat la urnele de vot. Acum, când Curtea a spus că este o chestie legală, nu cred că acest lucru mai poate fi contestat”. Istoricul Octavian Ţâcu consideră că guvernare a avut toate instrumentele în mână pentru a preveni venirea la putere a lui Igor Dodon , dar nu a făcut-o nici în timpul campaniei electorale şi nici prin Curtea Constituţională. „Înţelegem că, de fapt, Curtea Constituţională este doar unul dintre multiplele instrumente prin care această guvernarea aflată în fruntea ţării doreşte să-şi conserveze resursele puterii şi prezenţa la putere”, crede Octavian Ţâcu.

Într-un editorial pe tribuna.md Igor Volniţchi prevesteşte o nouă epocă în politica moldovenească care ar fi început odată cu retragerea lui Marian Lupu de la conducere Partidului Democrat. „Care vor fi caracteristicile noii epoci cred că vom afla încă până la finele anului curent”, notează comentatorul. El observă că demisia lui Marian Lupu încheie epoca celor patru lideri, care constituiau în 2009 Alianţa pentru Integrare Europeană şi porneau să „cucerească” Europa. „Europa aşa şi nu au cucerit-o, dar au ajuns acolo unde au ajuns”, punctează Igor Volniţchi.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu observă şi el „mișcările spectaculoase” ce prevestesc, la părerea sa, mutări „stresante” pe scena politică şi anume demisia liderului PD Marian Lupu, dar și la retragerea sprijinului politic pentru ministrul liberal al apărării Anatol Șalaru. Călugăreanu anticipează în corespondenţa sa pentru Deutsche Welle o nouă fază a „terapiei de șoc” în politica moldovenească. El crede că Vlad Plahotniuc ar ținti acum nu doar preluarea șefiei PD, dar și funcția de premier. Aproape în paralel cu aceste posibile schimbări, se va încerca o „reformă” a sistemului electoral, astfel încât, PD să rămână un jucător care să conteze și după alegerile parlamentare din 2018, scrie Vitalie Călugăreanu. Despre ruptura în PL jurnalistul anticipează un posibil scenariu potrivit căruia liberalii s-ar putea retragere din majoritatea parlamentară controlată de PD, dacă premierul nu va da curs solicitării lui Mihai Ghimpu de a-i cere șefului statului demiterea ministrului Șalaru. În consecință, PD va încerca încropirea unei noi majorităţi prin atragerea unor deputaţi comunişti, liberali sau chiar socialiști, prevestește Vitalie Călugăreanu.

Analistul politic Igor Boțan anticipează şi el o foarte probabilă reformă a sistemului electoral care ar însemna, potrivit analistului, că votul consolidat pentru noile partide emergente sau de opoziţie să fie dispersat în circumscripții. „Acest lucru se face pentru că un mediaholding controlează în totalitate sudul şi nordul republicii. În centru mai sunt televiziuni de alternativă şi situaţia este altfel. În nord şi sud, dacă rămâne situaţia legată de monopolizarea mass-media, totul va fi aşa cum îşi doreşte „păpuşarul” care se numeşte „coordonator” al actualei guvernări”, a spus Igor Boţan citat de agenţia de presă IPN.

Despre ruptura în PL scrie pe blogul său şi jurnalista Elena Robu. Ea crede că retragerea sprijinului politic pentru ministrul Anatol Şalaru tulbură și mai multe apele în PL, după scorul „dezastruos” obținut de liderul liberal Mihai Ghimpu la prezidențiale. „Bat nori și vreme posomorâtă peste Partidul Liberal”, scrie jurnalista. Elena Robu amintește că este o a doua scindare în PL, după cea din 2013 când un grup de deputați și miniștri liberali în frunte cu Ion Hadârcă au fost excluși din partid după ce au optat public pentru reformarea formațiunii. Deși în 2013 Anatol Şalaru îi acuza de tradare pe foștii colegi de partid, acum, la trei ani distanță, Șalaru reia solicitarea lor și anume schimbarea liderului PL, observă jurnalista. Ea crede totuşi că Mihai Ghimpu va rămâne la cârma partidului care s-ar putea să nu mai intre însă în viitorul parlament.

„Alegerea candidaților pro-ruși pe ambele maluri ale Nistrului va da un nou suflu în procesul de negocieri”, titrează agora.md cu referire la o analiză a agenției americane Stratfor. „Legăturile amicale între Krasnoselski și Dodon vor da un nou suflu în procesul de negocieri, care include domenii precum comerțul, tranzitul și migrația transfrontalieră. Drept urmare, legăturile economice dintre țara și regiunea separatistă, probabil, se vor îmbunătăți pe măsură ce barierele comerciale dintre Chișinău și Tiraspol (precum și Chișinău și Moscova) vor fi înlesnite în anul următor”, scrie sursa citată. E puțin probabil că Republica Moldova va putea reintegra totalmente regiunea transnistreană, Moscova ar putea fi deschisă pentru a face modificări modeste a statutului politic al regiunii”, dar totuşi, vrea să-şi păstreze rolului de principal arbitru în negocieri, concluzionează experții Stratfor, citați de agora.md.

Analistul politic Vlad Ţurcanu citat de Radio Chişinău îl critică pe preşedintele Igor Dodon, dar şi pe başcanul Găgăuziei, Irina Vlah pentru că l-au felicita pe noul lider de la Tiraspol Vadim Krosnoselski cu rezultatul obţinut la scrutinul de duminică. „Este un fapt fără precedent când un președinte salută un scrutin neconstituțional, într-o regiune separatistă, nerecunoscută de nimeni”. Analistul suţine că Igor Dodon ar încalcă Constituţia prin asemenea gesturi. „Dacă nu se pedepsesc astfel de ieșiri ale unor funcționari care nesocotesc legea și Constituția, se creează precedente” atenţionează Vlad Ţurcanu.

Politologul Dionis Cenușa semnează pe site-un agenţiei de presă IPN o analiză despre „președinția malteză în UE şi implicaţiile pentru Moldova”. Politologul trece în revistă priorităţile Maltei la preluarea președinției rotative în Consiliul Uniunii Europene şi spune că cel puţin două din ele ar viza, deşi indirect, Moldova şi anume domeniul securităţii UE şi vecinătatea estică. „Președinția malteză poate avea implicații moderate spre minime pentru Moldova”, consideră autorul. „Cu toate acestea, atenția UE pe Moldova este asigurată de Acordul de Asociere și implementarea acestuia. Or, cu cât mai activă și previzibilă va fi Moldova în raport cu UE, cu atât mai mult interes va fi din partea UE. Dar aceasta va depinde într-o oarecare măsură de viitoarele acțiuni ale noului președinte moldovean, Igor Dodon, vizavi de UE și Rusia”, concluzionează politologul Dionis Cenuşa.

XS
SM
MD
LG