Printre reformele promise de Guvernul Filip Fondului Monetar Internațional, unele mai dureroase decât altele, ca țara să primească din nou bani de la acest creditor, se numără micşorarea numărului de funcționari plătiți de la buget. Diana Răileanu s-a interesat dacă prin aceasta guvernanții mai înțeleg o remaniere a cabinetului de miniștri și care ministere pot fi afectate:
În Republica Moldova, fiecare cetăţean „plăteşte” anual, din taxe şi impozite, peste o mie de lei pentru salariile angajaţilor din administraţia publică centrală, adică, din ministere, birouri sau agenţii. Aceste calcule se conţin într-un recent studiu al Centrului analitic Independent Expert-Grup. Anul trecut, aproape 20% din salariații moldoveni erau angajaţi în sectorul bugetar, ceea ce înseamnă peste 200.000 de persoane, se arata in cercetare.
Printre angajamentele asumate de Guvernul de la Chişinău în faţa Fondului Monetar Internaţional figurează „raţionalizarea salariilor şi a structurii angajaţilor pe tot sectorul bugetar”. Până acum, însă, Executivul nu a făcut publică lista agenţiilor şi ministerelor ce ar putea să fie afectate în procesul de raţionalizare. În schimb, în presa moldoveană a apărut scheletul viitorului Guvern, potrivit căruia ar urma să fie lichidate şapte ministere din 16 existente.
De exemplu, ar putea fi comasate ministerele Economiei, cel al Dezvoltării Regionale şi cel al Transporturilor sau Ministerul Mediului cu cel al Agriculturii.
Până acum, autorităţile s-au ferit să comenteze posibila organigrama, iar secretarul general adjunct al guvernului, Valentin Guznac, a declarat postul nostru de radio că o asemenea listă, chiar dacă ar fi una autentică, trebuie acceptata ca „o variantă de lucru, care nu este exclus să fie modificată”. Totuşi, funcţionarul a precizat că restructurarea sectorului bugetar ar duce la micşorarea cu 30% a numărului de angajaţi.
În timp ce autorităţile discuta discret despre comasarea ministerelor, reprezentanţi ai societăţii civile au tras un semnal de alarmă. Luni, într-un demers public, câteva ONG-uri de mediu şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o posibilă comasare a ministerelor Mediului şi cel al Agriculturii. Dacă va fi lichidat Ministerul Mediului, crede reprezentanta Centrului Naţional al Mediului, Iuliana Cantaragiu, există riscul ca un domeniu, tratat și până acum ca o cenușăreasă, să se piardă în noianul de probleme din agricultură:
„Între Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii a existat dintotdeauna o tensiune, în mare parte provocată de presiunile exercitate de sectorul agricol asupra mediului, prin dorința de a exploata resursele naturale în modul în care comunitatea de mediu s-a opus. Un exemplu în acest sens este insistența unor fermieri de a utiliza apa din stratul de profunzime pentru irigare sau prelucrarea solului cu substanțe chimice în exces”.
Solicitat de postul nostru de radio, ministrul mediului Valeriu Munteanu s-a ferit să comenteze atât iniţiativa ONG-iştilor, cât şi pretinsa „incompatibilitate structurală” dintre mediu şi agricultură: „Când o să existe un document adoptat sau propus spre dezbateri eu neapărat o să-mi expun poziţia mea foarte tranşantă pe acest subiect”.
În mediul experţilor subiectul reformei administraţiei publice este privit cu scepticism şi asta pentru că încercările de până acum ale guvernanţilor de a reforma domeniul nu s-au soldat cu reducerea numărului de angajaţi bugetari şi nici cu eficientizarea cheltuielilor. Economistul Ion Gumene de la Centrul analitic Expert-Grup, în trecut angajat al Cancelariei de Stat, sugerează autorităţilor să măsoare de şapte ori înainte să decidă comasarea unui domeniu cu altul, mai ales că procesul va fi atent monitorizat de partenerii externi ai Republicii Moldova: FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană:
„Pe ei îi interesează să aibă o administraţie responsabilă, or ei dau bani pentru diferite reforme, procese, dar atâta timp cât nu ai o administraţie care joacă după nişte reguli prestabilite, clare, transparente, o administraţie în care miniştrii nu sunt responsabili dacă au făcut sau nu au făcut ceva, unde funcţionarii nu sunt responsabili, atâta timp nu are rost să faci reforme sustenabile”.
Pentru a evita o reformă „de ochii lumii” autorităţile ar urma să insiste, în paralel, atît pe reducerea numărului de funcţionari publici, cât şi pe buna instruire a celor rămaşi în sistem. De această părere este economistul Institutului „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, fost preşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe:
„Eu fără să vreau îmi aduc aminte de reforma pe vremuri, când era Dl Voronin preşedinte, Dlui a spus că va scădea numărul de funcţionari şi i-a redus de la 52 de mii la 56 de mii, cam cu asta s-a terminat reforma. De multe ori nu se pune scopul reducerii cheltuielilor, dar îmbunătăţirii procesului. De exemplu, eu de la Serviciul Vamal nu am nevoie să economisească cinci milioane de lei din salariul funcţionarilor, eu aş vreau ca ei să combată contrabanda şi să aducă vreo două-trei miliarde de lei în buget.”
Toate aceste sugestii şi observații venite din partea experţilor ar putea să se regăsească în planul de reformare a administraţiei publice centrale dacă documentul va fi propus spre dezbatere publică. Transparenţa îi va proteja pe guvernanţi de reproșul că urmăresc prin procesul de comasare a ministerelor şi agențiilor să scape de unii funcţionari incomozi sau cu mandatul politic şubrezit.
