Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei: În regiunea transnistreană au avut loc duminică alegeri pentru liderul regiunii. Ce schimbări va aduce acest scrutin? Cu ce gânduri au votat alegătorii din regiunea transnistreană? Și Consiliul ministerial al OSCE a salutat, printr-o declarație, reluarea în 2016 a negocierilor în formatul „5+2” și a îndemnat părțile să sporească eficacitatea procesului. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Pragul electoral de 25 la sută necesar pentru validarea alegerilor așa-zise prezidențiale din regiunea separatistă transnistreană a fost depășit duminică la ora 12.00, când prezența a trecut de 28 la sută. Corespondenții Europei Libere în regiunea transnistreană relatează că de la primele ore ale dimineții la secțiile de votare s-au format cozi. În sediile unde erau amplasate secțiile de votare cânta muzica și erau amenajate mini-magazine cu dulciuri și băuturi – o tradiție împrumutată încă din perioada sovietică. Scrutinul, nerecunoscut pe plan internațional, a fost monitorizat de aproape 100 de observatori, majoritatea din Federaţia Rusă, inclusiv o delegație a Dumei de stat. Un sondaj la ieșire de la urne a fost realizat în regiune de reprezentanții Centrului rusesc de cercetare a opiniei publice, VȚIOM.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) spune că a arestat un moldovean care ar fi luptat ca mercenar de partea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Suspectul reținut la sfârșitul săptămânii trecute a fost arestat pe 30 de zile și riscă să facă închisoare de la 3 la 7 ani dacă va fi găsit vinovat de „mercenariat”.

Ucraina se pregătește să se alăture negocierilor dintre Rusia și Uniunea Europeană privind livrările de gaze, a anunțat compania Naftogaz pe contul său de Twitter. De mai bine de un an, Ucraina nu mai cumpără direct din Rusia gaze, ca urmare a crizei provocată de Rusia, care în 2014 a anexat peninsula Crimeea. Directorul Naftogaz a precizat însă că Ucraina va pune o serie de condiții înainte de a semna orice acord. UE importă din Rusia cam o treime din gazele consumate, iar aceste importuri, în cea mai mare parte, trec prin Ucraina.

Diplomați ai Uniunii Europene au spus Europei Libere că există o mare probabilitate ca sancțiunile economice impuse Rusiei să fie prelungite din nou. Extinderea sancțiunilor până în 31 iulie 2017 va fi discutată la summit-ul Uniunii Europene din 15 decembrie.

La o conferință de presă la Chișinău, Igor Dodon, președintele ales, i-a acuzat pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase că prin acțiunile lor în justiție ar determina întârzierea validării sale ca președinte de către Curtea Constituțională. Igor Dodon a mai spus că tergiversarea ar convenii guvernării actuale, care ar vrea să adopte rapid, până la instalarea sa, reforme nepopulare ca majorarea vrâstei de pensionare sau măsuri neagreate de el ca deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău.

Între timp, președintele Nicolae Timofti a numit un nou procuror general, pe Eudard Harunjen, la numai o zi după ce acesta a fost selectat și propus de către Consiliul Superior al Procurorilor. Mai multe organizații neguvernamentale au criticat graba și modul netransparent în care a fost numit noul procuror general.

Conflictul din estul Ucrainei și războiul din Siria au fost temele principale ale Consiliului ministerial al OSCE, care are a avut loc la Hamburg, în Germania, în zilele de 6-9 decembrie. Germania a deținut anul acesta președinția rotativă a organizației.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov și-a exprimat din nou sprijinul pentru continuarea negocierilor în formatul 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Vorbind la reuniunea ministerială OSCE de la Hamburg, Lavrov s-a declarat încrezător că anul viitor se vor putea face progrese, odată trecute de alegerile prezidențiale, pe ambele maluri ale Nistrului.

Viitorul reprezentant OSCE pentru regiunea transnistreană Wolf Dietrich Heim, a spus la reuniunea OSCE de la Hamburg că vrea să facă o vizită oficială în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017, pentru a discuta în detaliu aspectele organizatorice și activitățile ce țin de mandatul său. Heim s-a întâlnit la Hamburg cu vice-premierul moldovean pentru reintegrare Gheorghe Bălan, potrivit unui comunicat de presă de la Guvern.

Și, în România au avut loc duminică alegeri generale, iar în Republica Moldova au fost deschise 35 de secții de votare. Cele mai multe secții, 12, au fost deschise la Chișinău.

***

Europa Liberă: Duminică, locuitorii regiunii transnistrene au mers la urnele de votare, la un nou scrutin nerecunoscut nici de Moldova și nici de comunitatea internaţională. În cursă pentru funcţia supremă la Tiraspol s-au înscris şapte candidaţi, unul însă a fost exclus cu mai puțin de o săptămână înainte de ziua votului. Și chiar dacă în cursă s-au înscris mai mult concurenți, de facto lupta electorală s-a dat între preşedintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, susţinut de holdingul Sheriff, şi actualul lider Evgheni Şevciuk, care aspiră la al doilea mandat. Pentru a atrage simpatia publicului, candidații au invitat în regiune și câţiva artişti ruşi, printre care şi Iosif Kobzon, deputat în Duma de stat de la Moscova, au apărut în materialele publicitare ale lui Şevciuk.

Corespondenții noștri au ieșit pe străzile unor orașe din stânga Nistrului pentru a-i întreba pe oameni ce fel de viitor și-ar dori:

Чтобы, во-первых, пенсионеры не бедовали, и наше будущее чтоб росло здесь, чтоб не уезжали никуда и работали здесь. Тут есть предприятия, которые сейчас, правда, остановились, но очень много работы есть, должно быть, но, к сожалению…

Ну, наверное, чтобы всем была работа. Я работающий человек и знаю, о чем говорю.

Скажу, что часть, в принципе, из того, что хотелось бы видеть в нашей стране, и так уже сделано. Вот те плакаты, которые висят о Шевчуке, думаю, что он все-таки чего-то сделал. Но в какой-то части, может, и сдал свои позиции. И хотелось бы как раз в той части, где он сдал свои позиции, чтобы все-таки в следующие пять лет принялись уже за наши заводы, которые могут работать.

Нас все устраивает. Все – понимаете? Все хорошо. Самое главное, что нет войны, что у нас мир, мы свободно ходим, нас никто не трогает. Это нас устраивает.

Прекрасное будущее видится. Потому что мы верим, что будет все хорошо. Надеемся, что будет лучше, чем было. Какая-то стабильность…

Хотела бы, чтобы нас признала Россия. Через пару лет, наверное.

Работа! Чтоб люди не уезжали отсюда. Особенно молодежь – их некуда устроить. Даже своих детей, уже стараемся как-то. Пенсионерам – чтоб не нуждались, уважение и достойную пенсию.

Вообще-то я бы хотел проснуться, как пять лет назад обещал Шевчук, в Швейцарии. Но, к сожалению, Швейцарии не получилось. Хотелось бы именно там проснуться.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Dar care este miza acestor alegeri, nerecunoscute pe plan internațional? O întrebare la care încearcă să răspundă colega mea Valentina Basiul:

Un sondaj realizat de un centru rus de cercetări la începutul campaniei electorale îl dădea favorit pe preşedintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, urmat la distanţă de actualul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, în timp ce o altă cercetare prezintă un clasament inversat pentru cei doi.

Staff-ul de campanie al lui Evgheni Şevciuk ar fi recurs la găselniţa cu artiştii ruşi Iosif Kobzon, Boris Moiseev şi Valeria, care au cântat recent pentru alegătorii de acolo şi care apar pe panouri electorale în susţinerea actualului lider de la Tiraspol. În acelaşi timp, echipa lui Krasnoselski a venit cu mai multe promisiuni orientate spre persoanele în etate, considerată cea mai activă categorie de populaţie la alegeri, de genul transport gratuit pentru pensionari, moratoriu pentru majorarea tarifelor, promisiuni ce sunt considerate de unii populiste, iar de alţii realiste.

Lui Evgheni Şevciuk i se reproșează că a tăiat peste 30% din pensiile și salariile bugetarilor şi că a făcut greşeli la promovarea unor cadre. Pe de altă parte, el încearcă să convingă cu rezultatele pe care le-a obţinut în ultimii ani şi cu proiectele sociale şi investiţionale derulate, declarându-se împotriva monopolurilor în economie.

Juristul Alexandru Zubco de la Asociaţia Promo-Lex, care este originar din Camenca, sugerează că ambii favoriţi ar fi agreaţi de Kremlin. El spune că aproape toţi candidații accentuează orientarea lor pro-rusă şi vor să demonstreze că sunt loiali Federaţiei Ruse, un subiect dominant în orice campanie şi care constituie temelia aşa-zisei identității transnistrene pentru a se diferenţia de populaţia Republicii Moldova.

Alexandru Zubco
Alexandru Zubco

Alexandru Zubco crede că în această campanie ar domina temele interne, legate de criza economică din regiune, mai puţin subiectele geopolitice şi externe.

„Acum au apărut elemente de genul lupta cu corupţia, ceea ce nu era, şi probabil este o argumentare că se duce în continuare o luptă între executiv şi Sovietul Suprem. Deci pe fundalul respectiv au apărut şi teme precum eradicarea sărăciei, ridicarea nivelului de viaţă şi de încredere a populaţiei, adică bazat mai mult pe economic. Este un aspect mai nou, ceea ce se încearcă a orienta populaţia şi a câştiga voturi pe fundalul crizei social-economice de acolo”.

Chişinăul califică alegerile din stânga Nistrului drept ilegale, pentru că nu s-ar respecta regulile democraţiei. Juristul Alexandru Zubco spune că până acum nimeni nu ştie câţi alegători există, ce încălcări s-au comis şi cât de conştient este votul locuitorilor din acea zonă necontrolată de autoritățile constituționale de 25 de ani, adică de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, are rezerve faţă de sondaje, mai ales luând în calcul şi scrutinul american, precizează el. În opinia lui, există un număr mare de indecişi pentru care se bat cei doi favoriţi.

Anatoli Dirun este de părere că echipa preşedintelui Sovietului Suprem va încerca să câștige din primul tur, iar cealaltă tabără să-şi mobilizeze electoratul în cel de-al doilea tur.

Anatoli Dirun: „Acum este evident și clar că echipa lui Krasnoselski a depus toate eforturile pentru a soluționa toate problemele din primul tur, adică pe 11 decembrie. Respectiv, echipa lui Evgheni Șevciuk a încercat să se asigure ca alegerile să aibă loc în două tururi, pentru a-și mobiliza mai mulți adepți și mai multe resurse. Vom vedea foarte curând cine a reușit să-și obțină scopul.

În ceea ce privește sondajele, pot spune că am multe rezerve față de sociologie în general, dar mai ales atunci când vine vorba despre alegeri. Dacă ne amintim inclusiv campania electorală din SUA și felul în care sociologii practic ghiceau pe undeva o anumită impredictibilitate din partea candidatului republicanilor, dar majoritatea o dădeau câștigătoare pe Hillary Clinton, care, cu toate acestea, a pierdut. Iată de ce am aprecieri foarte rezervate vizavi de sociologie.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Totuși, bazându-ne pe cifrele care există, și în primul rând mă refer la sondajul VȚIOM, un centru de cercetare rusesc cu renume, pare că liderul campaniei electorale a fost Krasnoselski, iar pe al doilea loc a fost Evgheni Șevciuk. Dar scepticismul meu este legat de faptul că un număr foarte mare de oameni fie nu au decis pentru cine vor vota, fie se vor decide doar în ziua alegerilor.”

Europa Liberă: Cât de mare este numărul acestor indeciși?

Anatoli Dirun: „Oficial este vorba despre 20 la sută, dar din punctul meu de vedere aceasta este cu mult mai mare. Prezența la urne se anunță a fi destul de mare, oamenii vor merge la votare, vor participa, și cine și de care considerente se va ghida în ultima zi, ce motivație va fi dominantă pentru oameni atunci când vor alege dintre cei doi candidați principali – rămâne o întrebare deschisă, în asta și constă intriga întregii campanii electorale.

Pentru că dacă e să vorbim despre temele alegerilor, au existat două teme care erau opuse și se contrapuneau una alteia. Evgheni Șevciuk încerca să-și demonstreze rezultatele pe care le-a obținut în cinci ani – investiții, proiecte sociale, investiții capitale, reparația unor clădiri. Oponenții președintelui, echipa lui Krasnoselski, punea accept pe erorile din politica de cadre ale lui Șevciuk, pe problemele legate de neachitarea integrală a salariilor și pensiilor, a celor 30 de procente reținute, despre care s-a vorbit tot anul trecut. Aceste teme au fost dominante.

Echipa lui Krasnoselski a folosit de asemenea o tehnologie care nu a fost folosită până acum niciodată în Transnistria – niște promisiuni concrete, clar garantate, pentru populație. Este vorba despre o responsabilitate socială foarte mare și o responsabilitate mare preelectorală. Este vorba despre promisiunea de anulare a taxelor de călătorie pentru pensionari în transportul public, înghețarea tarifelor comunale și a altor promisiuni. Unii le consideră populiste, alții spun că sunt lucruri destul de fezabile.”

Europa Liberă: Am văzut multe afișe electorale cu promisiuni aproape exclusiv pentru pensionari. De ce se pune accent pe această categorie? Este electoratul de bază?

Anatoli Dirun: „Nu e nimic surprinzător, pentru că pe de o parte populația, într-adevăr, îmbătrânește, sunt tendințe caracteristice atât pentru Transnistria, cât și pentru Moldova și Ucraina. Tineretul activ, clasa de mijloc, încearcă să-și găsească locuri mai bune pentru muncă și trai, ceea ce generează migrația de muncă. Iar din punctul de vedere al alegerilor, fiecare candidat vrea să-și atragă un număr maxim de adepți în ziua scrutinului. Și nu este niciun secret că cea mai disciplinată și responsabilă parte a societății noastre sunt oamenii de generația mai în vârstă – pensionarii. Și aici deja depinde de capacitățile, abordarea creativă și responsabilitatea candidaților care își asumă curajul de a face anumite promisiuni și declarații pentru pensionari. Acum, noi putem califica aceste declarații doar din perspectiva atragerii atenției și a adepților.”

Europa Liberă: Ne-am obișnuit cumva ca Moscova să aibă un candidat pe care îl susține – oficial, dar de cele mai dese ori neoficial. În acest an există un astfel de candidat al Moscovei?

Anatoli Dirun: „Nu, din observaţiile mele, din cât am monitorizat eu situația, vă pot spune cu încredere că în această campanie, spre deosebire de cea din 2011, Federaţia Rusă nu a pus miză pe un candidat anume. Rusia lucrează cu Transnistria, cu oameni care locuiesc aici, ea își susține cetățenii, compatrioții ar fi mai corect spus. Așa că nu se poate spune că în acest moment există o careva preferință.

Altceva este că fiecare tabără are contacte proprii în Federaţia Rusă. De exemplu, Krasnoselski are contacte pe linia Consiliului Suprem şi a Dumei de Stat, unde majoritatea e deţinută de Rusia Unită. Preşedintele Șevciuk are contacte cu organele executive ale Federaţiei Ruse. Dacă Rusia sprijină pe cineva, de regulă, ori o declară deschis, ori o demonstrează prin acţiuni concrete care vorbesc de la sine. Nici una, nici alta în această campanie nu a fost”.

Europa Liberă: Valentina Basiul, într-un interviu cu politologul de la Tiraspol, Anatoli Dirun, în ajunul alegerilor din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Pentru cei care nu au putut veni la alegeri duminică în regiunea transnistreană a fost organizată votarea preliminară, care a început pe 6 decembrie. Peste 1500 de alegători și-au exprimat votul anticipat – este vorba în principal despre militari, membri ai comisiilor electorale și angajații organelor de menținere a ordinii publice.

Cele 261 de secții de votare s-au deschis duminică la ora 7 dimineața. Și au funcționat până la ora 20.00.

KGB-ul și internele de la Tiraspol au anunțat că și-au mobilizat toate forțele pentru a menține ordinea publică și a nu admite fraudarea scrutinului. „În baza multiplelor adresări ale cetățenilor,îngrijorați de posibilitatea unor falsificări masive la alegeri, precum și a informațiilor apărute pe rețelele de socializare potrivit cărora se pregătesc falsificări și coruperea alegătorilor și a membrilor comisiilor electorale, instituțiile au întreprins măsuri suplimentare, oficiale și neoficiale, pentru menținerea ordinii publice, supravegherea secțiilor de votare, verificarea suplimentară a actelor și a vizei de reședință a votanților”, se spune într-un comunicat comun al KGB-ului și internelor de la Tiraspol. Instituțiile au îndemnat de asemenea cetățenii să semnaleze imediat dacă în liste apar persoane decedate sau plecate din regiune.

De altfel, îngrijorări în legătură cu posibilitatea fraudării alegerilor a formulat anterior și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk, iar mai mulți experți semnalează că Șevciuk, care controlează puterea executivă, nu deține controlul asupra Comisiei electorale.

Comisia electorală centrală de la Tiraspol a emis însă un comunicat prin care se opune măsurilor pe care le consideră exagerate ale organelor de forță – în particular instalării unor corturi în fața secțiilor de votare unde înainte de a merge la vot să fie verificată identitatea cetățenilor. Comisia electorală a expediat o scrisoare către departamentul de interne cu rugămintea de a nu disloca corturi în fața secțiilor de votare. „Prezența camerelor de supraveghere poate fi percepută negativ de către cetățeni și să aibă un impact negativ asupra realizării active a dreptului cetățenesc de a vota”, se spune în scrisoare. În plus, stabilirea identității alegătorilor de către angajații de la interne nu este prevăzută de codul electoral și deci este ilegală, se spune în scrisoarea comisiei electorale. Aceasta a cerut de asemenea Procuraturii să se expună pe marginea legalității acțiunilor planificate de internele de la Tiraspol.

În noaptea e dinaintea scrutinului judecătoria de la Tiraspol a examinat disputa dintre Comisia electorală și internele din regiune și a interzis amplasarea corturilor miliției în preajma secțiilor de votare.

Pragul electoral pentru validarea alegerilor a fost redus pentru acest scrutin de la 50 la 25 la sută. Pentru victoria din primul tur candidatul are nevoie de susținerea a 50 la sută + un alegător.

Potrivit datelor comisiei electorale de la Tiraspol, numărul locuitorilor regiunii transnistrene cu drept de vot este de 417.022. Cifra este contestată însă de cei care susțin că în regiune nu locuiesc mai mult de 350.000 de oameni, inclusiv copiii.

***

Europa Liberă: Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii la secțiile de votare pentru ce și-au dat votul.

С хорошим настроением пришла, конечно, на выборы. Хочется поменять что-то в нашей жизни. Чтобы мы жили лучше, чем мы прожили эти пять лет. Какие изменения? Люди идут с настроением и тоже хотят что-то поменять для себя, в целом для республики.

Ждем, что пожелания все исполнятся – постепенно, не сразу. Но мы будем ждать, ждать улучшения жизни. И главное – мира и спокойствия в нашем маленьком Приднестровье.

Знаете, что мы хотим? Мы в возрасте, а мы хотим, чтобы у нас была стабильная пенсия и чтобы был мир и порядочный хозяин в Приднестровье.

А как же? Это радость, будет защита какая-то, если наш президент Красносельский будет. Мы рады за него будем.

За-ме-ча-тель-ное, замечательное настроение! Самое важное, чтоб мир был на земле, вот чего мы хотим. Что еще? Достойную зарплату, рабочие места, вот что мы хотим. Мужья, сыновья чтоб домой приехали. Вот что я хочу.

Лекарства чтоб бесплатно давали, хотя бы проценты. И – анализы, вот, я стою на учете, по сахару, по всему. Идешь и платишь анализы 200 рублей. А пенсия тысяча сто. Ну что можно купить – покушать и на лекарство, вот и думай. А анализы меня заставляют каждые три месяца сдавать. Я не хожу, потому что не на что сдавать. У меня сахар повышается? – повышается, таблетки платные? – платные…

Погода солнечная, теплая. Я, например, с удовольствием пришла, проголосовала. Мне кажется, и жизнь, наверное, дальше будет хорошая у нас.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Care este semnificația acestor alegeri și ce va urma – pentru regiunea transnistreană și pentru relațiile dintre Chişinău și Tiraspol? L-am întrebat pe politologul de la Chişinău, Ion Tăbârță, expert la IDIS Viitorul.

Europa Liberă: Care este elementul de noutate al acestei campanii electorale? A fost una foarte lungă, pentru prima dată în regiunea transnistreană au fost înregistrați tocmai șapte candidați. Ce alte aspecte ați remarca dumneavoastră?

Ion Tăbârță: „Actuala campanie este una destul de inedită pentru regiunea transnistreană. În primul rând, este prima campanie post-Igor Smirnov. De fapt, acesta cred că ar fi principalul element de bază, principala noutate Și totodată are loc într-un context regional, inedit pentru regiunea transnistreană, și anume situația în care s-a pomenit această regiune după evenimentele din Ucraina din anul 2014.

În rest, am avut o campanie, cum ați menționat, destul de lungă și totodată avem deja un lucru cert pentru orice tip de scrutin în regiunea transnistreană – cine se întrece pentru favoarea Moscovei sau cine este cel mai apropiat Moscovei sau pe cine mizează Federația Rusă din actuala regiune transnistreană. Din start s-au reliefat doi candidați - și anume este vorba despre șeful actualei administrații de acolo, domnul Șevciuk, și despre reprezentantul businessului, Vadim Krasnoselki, care ar fi un apropiat al grupului Sheriff.

Ion Tăbârță
Ion Tăbârță

De fapt, tot aici avem o noutate – foarte evident a fost că partea economică vine în contradicție cu cea politică, de asemenea fiind o urmare a evenimentelor regionare din Ucraina. Știm foarte bine că economic regiunea transnistreană acum este mult mai dependentă și conectată la Uniunea Europeană, decât ar fi conectată la Federația Rusă.

Mai sunt câțiva candidați, cum ar fi Oleg Horjan, și el cu anumite șanse, însă toată lumea, de fapt, spune că domnii Șevciuk și Krasnoselski ar fi principalii candidați.

Sondajele sunt destul de contradictorii, probabil în dependență de casele sociologice că care le-a realizat și, probabil, aceste case sociologice au avut anumite preferințe în a-i da pe unul sau pe altul în calitate de câștigător.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați amintit la început despre preferințele Moscovei. Noi am văzut susținere din partea unor anumite persoane de la Moscova atât pentru Șevciuk, cât și pentru Krasnoselki. Se poate spune că este vorba de diferite grupuri de influență de la Moscova care încearcă să preia controlul asupra Transnistriei, sau este strategia Rusiei de a-și pune, să zicem așa, ouăle în mai multe coșuri?

Ion Tăbârță: „Nu cred că aici este vorba despre o anumită strategie a Moscovei de a pune ouăle în mai multe coșuri. Nici nu cred că este vorba despre o dispută principială a anumitor grupuri din Federația Rusă referitor la cine să fie favoritul Moscovei.

Federația Rusă are experiența anului 2011, când a mizat pe un candidat, dorind să-l scoată pe veșnicul, cum părea, Igor Smirnov care reprezenta interesele unor grupuri de business de esență militară din Federația Rusă. Până la urmă nu a fost pus, sau nu a câștigat candidatul Moscovei, dar totodată nu a câștigat cel pe care Moscova nu și-l dorea.

Ulterior am văzut că domnul Șevciuk chiar pe undeva a devenit mai loial Moscovei decât același Igor Smirnov. Multă lume a spus, nu fără temei, că de facto regiunea transnistreană ar fi condusă prin telefon de la Moscova de către Rogozin. Probabil că anume domnul Rogozin este principalul susținător al domnului Șevciuk. Unii spun că de fapt anumite cercuri din jurul lui Vladimir Putin ar miza pe domnul Krasnoselki. Alte voci în general spun că în disputa dintre cei doi Moscova nu ar trebui să pună miza pe niciunul dintre ei, dar să favorizeze un alt candidat, cum ar fi liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan.

Dar Moscova înțelege foarte bine că cine nu va câștiga așa-numitul scrutin din regiunea auto-proclamată, oricum va fi loial în totalitate Moscovei.”

Europa Liberă: Și, apropo, schimbă ceva rezultatele acestor alegeri la Tiraspol, în regiune?

Ion Tăbârță: „Sunt totuși tentat să cred că nu se vor schimba multe. Desigur că aspectele economice acum contează foarte, foarte mult. Și probabil Moscova și-ar dori un candidat în regiunea transnistreană care să poată purta un eventual dialog cu președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon. Anume pe această filieră Chișinău-Tiraspol sau un anumit eventual plan de soluționare a conflictului transnistrean, cu anumit statut al regiunii transnistrene în cazul Republicii Moldova, dar un plan favorabil Moscovei, ar putea să schimbe lucrurile în regiune și ar putea să deblocheze acea izolare în care se află acum regiunea din stânga Nistrului. În rest, pe cont propriu, fără anumite implicații din exterior nu cred că s-ar fi putut schimba radical lucrurile.”

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, după acest așa-zis scrutin și după ce a fost epuizat și scrutinul din Republica Moldova, urmează, teoretic, doi ani în care nici la Chișinău, nici la Tiraspol nu vor mai avea loc alegeri. Am auzit voci de experți care spuneau că este un moment propice pentru a încerca o impulsionare a reglementării transnistrene. Vă aștepți la ceva bun de la această perioadă de acalmie electorală?

Ion Tăbârță: „Nu este exclus că o să avem anumite tentative, anumite mișcări. Noi am avut de vara trecută preconizatele înțelegeri pe anumite subiecte din protocolul de la Berlin. Nu este exclus că în acea direcție sau pe baza acelui protocol să se încerce de a se schimba anumite lucruri.

Desigur că factorul transnistrean din alegerile prezidențiale din Republica Moldova, și anume acea bruscă și neașteptată activizare benevolă sau de bună nevoie a alegătorilor din stânga Nistrului în scrutinul prezidențial din dreapta Nistrului, ne induce ideea că eventual ar putea să se întrezărească anumite înțelegeri în culisele politicii, care ar putea cumva să miște într-o anumită direcție dorită sau nedorită de către Chișinău pe anumite eventuale înțelegeri între Chișinău și Tiraspol. Desigur aici factorul Moscovei va juca un rol foarte important.”

Europa Liberă: În concluzie, schimbă ceva radical aceste alegeri?

Ion Tăbârță: „Alegerile din regiunea transnistreană nu cred că vor schimba radical lucrurile. Poate, nu este exclus, că în urma acestor alegeri să avem anumite alegeri între Chișinău, Tiraspol și Moscova, cu sau fără concursul anumitor parteneri occidentali, pentru a schimba anumite lucruri. Nu este exclus ca factorul economic să-și aibă rolul său de spus în aceste alegeri.

Și totodată nu este exclus că regiunea transnistreană să fie conectată la anumite circuite economice ale Republicii Moldova. S-a vorbit foarte mult despre participarea regiunii transnistrene în cadrul DCFTA, dar totodată s-a vorbit și despre anumite scheme dintre Chișinău și Tiraspol, cu anumiți politicieni influenți din Republica Moldova pentru a sustrage anumite fonduri.”

Europa Liberă: Și partenerii occidentali cum ar trebui să se poziționeze în această situație?

Ion Tăbârță: „Partenerii occidentali cred că ar trebui să aducă cât mai multă transparență în acest proces și ar trebui să înțeleagă care sunt interesele Chișinăului și care sunt cele ale Moscovei și până unde ar putea să meargă Chișinăul în a face anumite cedări regiunii nerecunoscute de acolo. Și chiar dacă Chișinăul face anumite cedări, oricum, trebuie să vorbim deschis, în schimb trebuie să primească ceva. Pentru că orice recunoaștere a diplomelor sau numerelor transnistrene de către Chișinău trebuie să aducă anumite cedări sau o anumită recunoașteri a suveranității Chișinăului asupra regiunii transnistrene.”

Europa Liberă: Opinia politologului de la Chişinău, Ion Tăbârță.

***

Europa Liberă: Consiliul Ministerial al OSCE, care a avut în orașul Hamburg din Germania în perioada 6-9 decembrie, a salutat reluarea în 2016 a negocierilor în formatul „5+2” și a îndemnat părțile să sporească eficacitatea procesului.

În cadrul reuniunii anuale a OSCE a fost adoptată inclusiv o Declarație cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”.

În mod tradițional, reuniunea respectivă este organizată la finele anului în curs și întrunește delegații din cele 57 state-membre ale OSCE, conduse de către miniștrii afacerilor externe. Aceasta oferă participanţilor oportunitatea de a revizui și evalua activitățile organizației, consolidând dialogul în materie de securitate. Evenimentul din acest an a trecut în revistă rezultatele și progresele înregistrate de către președinția germană a OSCE pe parcursul exercitării mandatului în anul 2016.

Conform practicii stabilite anterior, reprezentantului Special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt l-a prezentat pe succesorul său în această funcție, ambasadorul Wolf Dietrich Heim, care va exercita pe durata anului 2017 mandatul de Reprezentant Special al Președinției austriece în OSCE pentru reglementarea transnistreană. Oficialul austriac a spus că în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017 intenționează să efectueze o vizită oficială la Chișinău, pentru a discuta în detaliu aspectele organizatorice și activitățile ce urmează să fie planificate pe durata mandatului său.

În declarația cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, Consiliul ministerial al OSCE își reafirmă dorința fermă de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor din regiune.

Cu referire la formatul „5+2”, în Declarație este salutată reluarea reuniunilor oficiale, fiind subliniată necesitatea avansării negocierilor. Totodată, se face apel către părți să-şi conjuge eforturile cu reprezentanții politici împuterniciți cu puteri depline, în mod constructiv și regulat, întru obținerea unor rezultate palpabile pe toate cele trei coșuri ale agendei convenite: probleme social-economice; aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului; și reglementarea conflictului, inclusiv în aspectele instituționale, politice și de securitate.

De asemenea, părțile sunt îndemnate să asigure continuitatea procesului de negocieri, să sporească eficiența acestuia și să contribuie la organizarea unei activități sistematice a reprezentanților politici și a grupurilor de lucru sectoriale pentru asigurarea unor noi evoluții.

În contextul preluării în anul 2017 a Președinției OSCE de către Austria, părțile sunt chemate să se antreneze plenar în proces, în cadrul tuturor platformelor de dialog existente și a parametrilor internaționali agreați.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG