Linkuri accesibilitate

Întoarcerea masivă a electoratului la social-democrați un e un soi de pas înapoi


Revista presei de la București.

Duminică 11 decembrie au fost alegeri parlamentare în România și a fost înmormântat scriitorul Romulus Rusan, co-fondator, alături de Ana Blandiana, al Academiei Civice și, potrivit unui articol semnat în revista 22 de Rodica Palade, cel care a visat și a și reușit să transforme în realitate Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, adică Memorialul Sighet. Legătura dintre cele două evenimente, nu e evidentă la prima vedere, dar o găsim desenată într-un comentariu semnat pe Contributors.ro de Luminița Marcu.

Ea observă că s-au împlinit „70 de ani de la alegerile care au ratificat comunizarea României pentru următorii 53 de ani”, cele din noiembrie 1946, celebre prin faptul că guvernul Petru Groza și-a însușit pentru comuniști procentele obținute de partidele democratice. Or, tocmai acum au loc în România primele alegeri corecte. „Poate părea o metaforă prea dramatică (...) dar mi-o asum: treaba făcută atunci, în noiembrie 1946, nu s-a des-făcut complet nici până în zilele noastre. S-ar putea să asistăm la desfacerea ei azi”.

Articolul Luminiței Marcu este scris în memoria lui Romulus Rusan și pentru că deschide des una din cărțile lui Romulus Rusan, în care episodul alegerilor din 1946 este expus limpede, în limba engleză, pentru uzul străinilor. Alegerile de ieri, primele în care șmecheriile de fraudare nu au mai fost posibile, prin măsuri luate de guvernul tehnocrat Cioloș, măsoară progresul democratic. Programele Academiei Civice au contribuit enorm la el. „Dacă la ora 21.00 o să fie cu șampanie sau cu lacrimi”, scria ieri Luminița Marcu, „să nu uităm totuși că rezultatul (...) va fi măcar unul corect și să mulțumim cui trebuie că ne-a arătat că se poate și așa”.

Mai mulți comentatori văd în întoarcerea masivă a electoratului la social-democrați (primii clasați, la mai mult decât dublu, față de următorul partid) un soi de pas înapoi. Dar în paralel observă și lucruri îmbucurătoare: niciun partid cu program extremist sau antisistem nu a intrat în parlament; apoi, Uniunea Salvați România, partid înființat de un grup de lideri ai societății civile, s-a calificat cu aprope 9 procente (cifre încă provizorii) la primul scrutin legislativ la care s-a prezentat. Greu de trecut cu vederea că, la București, USR este al doilea partid clasat, votat de un sfert dintre alegători.

Pentru mulți, marea dezamăgire au fost liberalii. Pe site-ul Hotnews, Dan Tapalagă pune totul pe seama campaniei foarte slabe duse de conducerea PNL și, indirect, de premierul tehnocrat Dacian Cioloș, care a acceptat pe ultimii metri să fie eventuala propunere de prim ministru a unei coaliții formate în jurul PNL. PSD, în schimb, ar fi dus o campanie eficientă, chiar dacă „lipsită de scrupule” prin demonizarea a tot ce e străin.

Cea mai probabilă alianță de guvernare pare să fie PSD și ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților). De aceea, mingea este acum la președintele Klaus Iohannis, arată Cristian Pantazi, care scrie de asemenea pe hotnews.ro. Șeful statului își joacă chiar viitorul mandat: îi va fi greu să respingă propunerea lui Liviu Dragnea ca premier din partea social-democraților, deși el are la activ o condamnare penală. Termenii juridici ai acestui impas sunt expuși prin ziarul „Adevărul” de unul dintre juriștii APADOR-CH, adică ai Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG