Linkuri accesibilitate

Politicienii moldoveni cred că în 2016 cetățenii și-au pierdut încrederea în cei care-i guvernează. Dezbatere la IPN.

Până la finele lui 2016 nu mai e mult, prilej pentru unii politicieni moldoveni să facă bilanţul reuşitelor şi eşecurilor politice din acest an. În cadrul unei dezbateri organizate de agenţia de ştiri IPN, reprezentanţii formaţiunilor parlamentare şi extra-parlamentare de la Chişinău au făcut un schimb de reproşuri, învinuindu-se, între altele, pentru rezultatul alegerilor prezidenţiale şi pentru modul în care se desfăşoară ancheta în cazul furtului din sistemul bancar

Evenimentul cel mai reprezentativ al anului 2016 a fost, fără îndoială, alegerea directă a preşedintelui de către cetăţeni, după experienţa de aproape două decenii de alegere a şefului de stat de legislativ. Această concluzie au împărtăşit-o politicienii reuniţi în cadrul dezbaterii „Republica Moldova la răscruce de ani politici”, organizată de Agenţia IPN. Doar că efectele acestei schimbări radicale de procedură sunt văzute în mod diferit din taberele politice concurente. Deputatul liberal Ştefan Vlas crede că e puţin probabil ca victoria lui Igor Dodon la scrutinul din 13 noiembrie să aducă liniştea în societatea moldoveană, iar fostul lider socialist să îşi onoreze promisiunea să fie un preşedinte al tuturor cetăţenilor:

„Deci, nu cred că actualul preşedinte va putea esenţial schimba lucrurile, dimpotrivă, va fi un ping-pong între actuala putere parlamentară, guvern şi între instituţia preşedintelui. Ce poată să facă actualul preşedinte? Doar să pună paie pe focul distabilizării şi dezordinii. Eu nu văd cum ar putea îmbunătăţi situaţia lucrurilor în Republica Moldova”.

Chiar dacă a trecut o lună de la victoria lui Igor Dodon în prezidenţiale, scrutinul nu a fost validat încă de Curtea Constituţională. Motivul - contestaţiile diasporei înaintate de cetăţenii moldoveni care susţin că li s-a îngrădit dreptul la vot pe 13 noiembrie. Unul din fruntaşii socialiştilor, Ion Ceban, insistă că guvernarea tergiversează intenţionat învestirea lui Igor Dodon, pentru a lua decizii pe care preşedintele ales le-ar respinge, cum ar fi, de exemplu, numirea lui Eduard Harunjen în funcţia de procuror general. Ion Ceban consideră ca victoria lui Igor Dodon reprezintă un vot de blam dat de cetăţeni actualei guvernări:

„Oamenii au votat pentru lucrurile pe care consideră că ar fi bine să fie făcute. Cum le vom face? Vom vedea în continuare… Văd că blocajele se impun, dar, am zis, agenda noastră rămâne cea pe care am propus-o şi eu cred că preşedintele va încerca să fie preşedintele pentru toată lumea, aşa cum a menţionat, şi chiar anul viitor va veni cu mai multe programe prezidenţiale deja şi o să insistăm ca acestea să fie aprobate.”

Cel mai bine oglindeşte situaţia din politicul moldovenesc numărul de formaţiuni politice înregistrate la Ministerul Justiţiei: peste 40! Despre ce vorbeşte această înghesuială? Despre nestatornicia politicienilor moldoveni, crede deputatul Anatolie Zagoronîi, astăzi liderul Platformei social-democrată din Parlament, în trecut unul din fruntaşii Partidului Comuniştilor:

„Ar fi bine ca noi să avem trei partide, maxim patru, care să împărtăşească preferinţele cetăţenilor. Nu extreme de dreapta, extreme de stânga, nu polarizarea de Est sau de Vest. Partide care să acţioneze în interesul cetăţeanului, în interesul Republicii Moldova, dar, mă rog, cu viziuni mai liberale, mai democrate, mai liberal-democrate. Aşa cum au făcut-o vecinii noştri din România unde au câştigat social-democraţii, foarte surprinzător pentru unii.”

Anul 2016 a fost unul benefic pentru opoziţia din Republica Moldova şi asta pentru că pe eșichierul politic au apărut două formaţiuni: Partidul Acţiune şi Solidaritate, în frunte cu Maia Sandu şi Partidul Platoforma Demnitate şi Adevăr, ce îl are ca lider pe Andrei Năstase. Ambele şi-au consolidat forţele la prezidenţiale şi, spun analiştii politici, au obţinut un scor cel puţin onorabil. În prezent, marea provocare pentru aceste două partide e să alimenteze interesul alegătorilor până la parlamentarele ordinare din 2018.

XS
SM
MD
LG