Linkuri accesibilitate

Fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţă spune că ar fi croită pentru „un grup anume de beneficiari”.

Un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară, în frunte cu speakerul democrat, Andrian Candu, a înregistrat în parlament o iniţiativă legislativă care, dacă ar fi adoptată, ar conduce la iertarea tuturor datoriilor fiscale ale companiilor, acumulate până la 21 decembrie 2016, iar persoanelor fizice – să-şi legalizeze bunurile nedeclarate până acum. Autorii măsurii spun că ea ar oferi o posibilitate unică cetăţenilor de a-şi scoate la lumină averile, iar companiilor – să scape de povara unor datorii pe care oricum nu le pot achita. Criticii intenţionatei amnistii spun, însă, că proiectul nu va face decât să permită exonerarea de răspundere a funcţionarilor care şi-au însuşit, până acum, în mod ilegal bunuri şi va pune cruce de fapt pe toate reformele din justiţie lipsind de obiectul cercetării deja reformatele agenţia naţională de integritate şi procuratura generală. Liliana Barbăroşie are amănunte.

Pe proiectele înregistrate săptămâna trecută în legislativ, ce prevăd legalizarea bunurilor contra unei taxe de doar 2% şi iertarea unor penalităţi şi dobânzi la datoriile faţa de fisc, stau semnăturile a cinci deputaţi, toţi din majoritatea parlamentară, inclusiv a speakerului democrat, Andrian Candu.

Solicitat de noi, ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, s-a ferit deocamdată să comenteze iniţiativele, spunându-ne în schimb că guvernul abia le analizează şi că va interveni cu îmbunătăţiri înainte să-şi facă cunoscute concluziile deputaţilor.

În mediul experţilor, însă, măsurile deja sunt privite cu mult scepticism. Analistul economic de la Expert Grup, Eugen Ghileţchi, ne-a explicat de unde provine neîncrederea:

„Când se doreşte legalizarea capitalurilor semi-legale, de provenienţă dubioasă, pericolul e că cetăţeanul nu va mai fi atât de fidel din perspectivă fiscală, întrucât cel care nu respectă legislaţia este favorizat.

Atunci când se iniţiază o amnistie, costul ei ar trebui să fie mai mic decât dacă infractorul ar fi prins şi mai mare decât dacă aceşta ar fi plătit legal. Pentru persoanele fizice, asta ar însemna cel puţin 18 la sută. Deci, 2 procente e prea puţin. Plus că, atunci când vorbim de amnistie într-un context atât de fragil, când problema coructibilităţii este privită ca cea mai mare de către societate, e destul de riscant. Desi la nivel internaţional s-a mai practicat: într-un fel începem cu o pagină nouă, aducem totul în alb. Dar cetăţeanul s-ar putea să se simtă nedreptăţit, în condiţiile în care nivelul acestei taxe e atât de mic.”

Fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, critica amnistia ca fiind croită pentru „un grup anume de beneficiari” şi anticipează o înrăutăţire a relaţiilor, abia restabilite, ale guvernului de la Chişinău cu FMI, urmare a promovării măsurii:

„E simplu de tot: în primul rând va exista un grup de beneficiari, foşti şi actuali funţionari, de exemplu anagajaţi ai sectorului de justiţie, care au obţinut nemeritat bunuri şi valori, iar acum se urmăreşte scopul de a fi legalizate, iar ulterior să nu poarte răspundere. Dacă semnatari sunt guvernanţi, dacă acest proiect a fost aruncat acest pe sub masa, fără discuţii publice, e limpede că se vizează un anumit contingent de beneficiari. Şi trei: tot ce se cheamă la noi reformă în justiţie e axat pe doi piloni: reforma procuraturii şi crearea unei noi ANI. Or, o astfel de iniţiativă blochează aceste instituţii să aplice procedurile necesare de verificare a provenienţei acestor proprietăţii şi pune cruce pe tot ce se cheamă reforma justiţiei. Atâta timp cât nu este finalizată ancheta asupra furtului bancar, astfel de amnistii sunt total nerecomandabile şi inadmisibile să fie aplicate întrucât va mereu exista suspiciunea că cei implicaţi vor încerca să legalizeze resursele scoase din BNM. Mai mult, cred că se pune sub semnul întrebării credibilitatea Republicii Moldova în faţa partenerilor. Nu exclud că vor apare probleme în dialogul cu FMI.”

Iată însă motivele de neîncredere faţă de amnistia intenţionată de autorităţi ale expertului de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov:

„Amnistiile se utilizează când există realităţi care nu mai pot fi reîntoarse înapoi: să tragem linia şi să pornim de la zero şi mai departe să fie totul legal. Problema e că nimeni nu are încredere că după ce tragem linia, mai departe va fi totul legal. Şi doi: procentul. Cu cât vom taxa bunurile legalizate. Cu doar 2 %? La noi doar taxa pe venit, dacă ar fi fost plătită, ar fi fost 18 la sută. Deci, este o decizie de conjunctură.”

La rândul lor, autorităţile invocă nevoia unor măsuri prin care să le dea o şansă afacerilor înglodate în datorii, iar bugetului – de a încasa măcar 2% din valoarea bunurilor nedeclarate până acum. Deputatul democrat Sergiu Sârbu este unul din semnatarii proiectelor:

„Nu este nici prima, nici ultima lege de acest fel. Scopul e de a scoate din economia tenebră un şir de mijloace financiare şi bunuri, pentru a veni cu venituri la buget şi a relansa economia. A le da o şansă agenţilor economici care au datorii şi nu au nici o şansă să se dezvolte. De asemenea, vrem ca oamenii să-şi scoată bunurile şi banii de sub pernă, să le plaseze în instituţiile bancare. Amnistia nu se va aplica bunurilor şi fondurilor provenite din infracţiuni.”

Un grup de 30 de organizaţii guvernamentale a spus astăzi, însă, într-o declaraţie extrem de critică că, după ce au cheltuit banii partenerilor occidentali pe întărirea sistemului instituţional de luptă cu corupţia, autorităţile, în loc să-i prindă din urmă şi să-i pedepsească pe corupţi, le crează condiţii ca să scape de pedeapsă. Criticile măsurilor mai sunt amplificate şi de statistificile invocate anterior de presa economică, care a observat că, cu câteva luni înainte de iniţierea lor, restanţele la buget se majoraseră brusc, semn, spun observatorii, că anumiţi agenţi economici ar fi fost „avertizaţi” din timp despre viitoarea amnistie.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG