Linkuri accesibilitate

Recunoașterea libertății de mișcare a cuplurilor gay – în mâinile justiției UE


Un demers juridic al unui cuplu româno-american la Curtea de Justiție a UE.

Cea mai mare asociație de organizații europene pentru drepturile LGBT, ILGA-Europe, a salutat recenta decizie a Curții Constituționale din România de a cere părerea Curții de Justiție a UE în privința recunoașterii drepturilor cuplurilor de același sex de a circula liber în spațiul comunitar.

Aceasta este cea mai recentă evoluție într-o lungă bătălie juridică purtată de un cuplu gay româno-american căsătorit în Belgia și – în opinia ILGA-Europe – ar putea aduce mai aproape momentul când drepturile cuplurilor de același sex înregistrate în străinătate vor fi recunoscute pe tot cuprinsul UE.

Adrian Coman, cetățean român, s-a căsătorit în 2010 în Belgia, după opt ani de relație stabilă, cu americanul Clabourn Hamilton. După câțiva ani, s-au gândit să se stabilească în România, dar autoritățile române au refuzat să-i dea americanului permis de ședere în baza căsătoriei cu Coman.

De atunci, cuplul româno-american luptă în instanțele românești pentru recunoașterea inclusiv în scopuri practice și birocratice a căsătoriei lor, valabilă în Statele Unite, în Belgia și în aproape toată UE, dar care este ca și „dizolvată” odată ce trec granița românească.

În demersul lor, ei și aliații lor invocă dreptul la liberă mișcare în interiorul UE: cum se poate ca odată trecând granița spre una din țările membre să-ți pierzi statutul de persoană căsătorită – iar tu și soțul sau soția ta să deveniți doi străini? Adrian Coman a declarat într-un interviu telefonic Europei Libere că el și soțul lui sunt optimiști: „Suntem foarte optimiști pentru că asta va fi o decizie a unei Curți Europene, care nu este legată de contextul politic românesc, unde Alianța pentru Familie a adunat 2,7 milioane de semnături (pentru un referendum anti-gay)”.

În opinia organizației ACCEPT, din România, care apără persoanele LGBT, cerând opinia Curții de Justiției a UE tocmai când în România a luat având o mișcare de limitare a drepturilor minorităților sexuale, CCR a dat și un mesaj politic.

Iustina Ionescu, de la ACCEPT, avocata cuplului Coman-Hamilton: „Mesajul este că România este totuși membră într-un spațiu de valori comune, care împărtășesc valori, inclusiv dreptul la liberă circulație, cu toate drepturile aferente”.

Iustina Ionescu împreună cu cuplul Coman-Hamilton speră că instanța europeană se va pronunța asupra recunoașterii mutuale a statutului de membru de familie pentru cuplurile formate din persoane de același sex, prin interpretarea și clarificarea termenului de „soți”. „Acest principiu de bază al dreptului comunitar permite românilor să circule liber în alte state membre ale Uniunii Europene, să locuiască, să muncească sau să învețe acolo; este firesc ca lucrurile să stea la fel şi invers, când cetăţeni europeni se stabilesc în România” – se arată într-o declarație ACCEPT.

Avocata Iustina Ionescu ne-a mai spus că Uniunea Europeană, chiar dacă nu impune statelor membre norme în privința LGBT, ajută la crearea unui spațiu comun și în acest domeniu.

Optimismul Iustinei Ionescu este împărtășit de Arpi Avetisyan, ofițer de litigii la ILGA-Europe. „Cred că putem anticipa o decizie pozitivă, inclusiv pentru că, dacă vă uitați la statistici, veți vedea că România este una dintre cele numai șase țări din UE care nu protejează prin lege cuplurile gay. Suntem optimiști.”, ne-a spus Arpi Avetisyan .

Demersul juridic al cuplului româno-american are loc în timp ce forțele conservator-religioase din România, sprijinite de cele mai importante partide politice, caută să modifice prin referendum constituția ca să definească căsătoria drept uniune între „un bărbat și o femeie”, nu între „soți”, cum este definită în prezent – o încercare de a se „asigura” că România nu va permite niciodată încheierea de căsătorii gay pe teritoriul ei.

În interviul telefonic cu Europa Liberă, Adrian Coman a deplâns faptul că toate partidele importante din România, guvernul și Parlamentul „se aruncă în brațele” Alianței pentru Familie, dar a lăudat efortul judiciarului de a-și păstra imparțialitatea: „Iată că în condițiile în care două dintre cele trei puteri din stat, executivul și legislativul, ne arată că nu ne vor, tot ce ne-a rămas este justiția și până acum am avut o mare deschidere și chiar respect din partea justiției. În a doua audiere la CCR, din octombrie, când am avut posibilitatea să mă adresez Curții, la sfârșit președintele ei, dl. Valer Dorneanu, chiar mi-a mulțumit pentru sinceritate.”

Arpi Avetisyan, de la ILGA-Europe, ne-a declarat că indiferent de climatul politic din România, decizia Curții de Justiție UE va fi obligatorie pentru autoritățile de la București: „Legislația UE are supremație asupra legii românești și trebuie aplicată în România. România va trebui să înlăture din legile sale prevederile care contravin legislației europene, inclusiv deciziei Curții”.

Adrian Coman ne-a spus în interviul oferit prin telefon de la New York că eforturile sale și ale soțului său de a obține în instanță drepturi au numai în parte motivație personală: „N-am renunțat pentru că dacă cineva ca mine, care a lucrat în România în domeniul acesta al drepturilor omului renunță, atunci cine vreodată va putea iniția această schimbare?”.

Adrian Coman ne-a mai spus că deliberarea la Curtea de Justiție UE ar putea dura „un an”.

XS
SM
MD
LG