Linkuri accesibilitate

„Rușii anunță un nou președinte în Transnistria. Ce vrea Vadim Krasnoselski, înlocuitorul lui Evgheni Șevciuk?” (moldnova.eu)


„Multă pasiune, mulți nervi și tot atât de multe interpretări la numirea lui Eduard Harunjen” (Vasile Gârneț/Ziarul Național).

Un titlu de pe moldnova.eu arată în felul următor: „Rușii anunță un nou președinte în Transnistria. Ce vrea Vadim Krasnoselski, înlocuitorul lui Evgheni Șevciuk?” Publicaţia arată că, conform anunţului exit-pollui efectuat de compania rusă de sondare a opiniei publice VȚIOM, Krasnoselski a câștigat alegerile prezidențiale din Transnistria cu 69,8% din voturi, în vreme ce actualul președinte Evgheni Șevciuk ar fi primit doar 18,8%. Despre Vadim Krasnoselski, în articol se spune că este actualul președinte al Sovietului Suprem din Tiraspol și un apropiat al Partidului Rusia Unită de la Moscova, partidul lui Vladimir Putin. În cadrul unui interviu din ajunul scrutinului pentru Kommersant.ru, acesta a spus că vede integrarea economică a Transnistriei în piața euroasiatică. De asemenea, că Transnistria va putea să se unească cu Federația Rusă atunci când va deveni indepedentă, pentru că Rusia poate să alipească doar un teritoriul independent. Krasnoselski mai consideră că Igor Dodon nu este o figură politică de sine stătătoare, deoarece în Republica Moldova forma de guvernământ este una parlamentară, mai notează autorul articolului.

Ştirile din presa de la Chişinău despre anunţul lui Marian Lupu că şi-a depus mandatul de preşedinte al Partidului Democrat din Moldova sunt mai mult decât sumare. Anunţul a fost făcut la şedinţa Consiliului politic al PDM. Într-o scurtă ştire, adevarul.md anunţă că reprezentanţii forului politic al PDM au decis ca pe data de 24 decembrie să fie organizat şi Congresul PDM. Tot în cadrul şedinţei, Marian Lupu ar fi anunţat că nu va candida la Congres pentru funcţia de preşedinte al partidului, dar că rămâne alături de PDM şi urmează să se implice în noi proiecte de dezvoltare a partidului. Nota redacţiei e că Marian Lupu s-a alăturat Partidului Democrat în 2009 după ce a părăsit Partidul Comuniştilor când acesta nu l-a înaintat la funcţia de preşedinte al statului.

Dumitru Spătaru scrie pe tribuna.md, cu referire la alşegerile parlamentare româneşti, că ele ar decide inclusiv soarta extremei drepte a eşichierului politic din Republica Moldova. În condiţiile în cvare acest segment ar fi rămas, la părerea autorului, pentru prima data neacoperit de nici un partid, formaţiunea lui Traian Băsesu ar putea pretinde la acest loc în politica dintre Prut şi Nistru, opinează autorul. Dacă românii din Republica Moldova vor susţine partidul lui Traian Băsescu, aceasta ar putea fi un argument în plus pentru ex-şeful statului român de a se implica ulterior la modul serios în politica moldovenească, este concluzia lui. Dacă însă acest rezultat va fi unul slab, atunci aceasta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Traian Băsescu şi motiv pentru reflecţii profunde vizavi de posibila implicare în politica din Republica Moldova.

Un alt comentariu de pe aceeaşi platformă prezintă, sub semnătura aceluiaşi autor, trei detalii care ar răsturna percepţiile asupra preconizatei introduceri a sistemului electoral mixt despre care se speculează de mai multă vreme la Chişinău. Primul ar fi că, în cazul unui astfel de sistem, un număr de mandate de deputat ar trebui să revină diasporei. Peste hotarele Republicii Moldova, potrivit unor estimări, se află circa un milion de cetăţeni cu drept de vot. În aceste condiţii, ar fi corect ca minimum o treime din deputaţii ce ar urma să fie aleşi în circumscripţii uninominale, să fie aleşi de cei din diasporă. Al doilea aspect care ar trebui discutat înainte de o eventuală reformă electorală e că un număr anumit de mandate de deputat vor reveni regiunii transnistrene. Chiar dacă această regiune se află în afara controlului autorităţilor Republicii Moldova, în eventualitatea introducerii unui sistem electoral mixt ea nu va putea fi neglijată, crede autorul. La fel nu ar putea fi neglijată nici reprezentarea în parlament a autonomiei găgăuze. „Fiţi de acord că aspectele menţionate mai sus merită atenţie şi vor trebui examinate la modul serios dacă se va ajunge să se discute despre schimbarea sistemului electoral actual pe unul mixt”, ecrie autorul de la tribuna.md.

Vasile Gârneţ se ocupă în ziarulnational.md de numirea în funcţia de procuror general a lui Eduard Harunjen. „Multă pasiune, mulți nervi și tot atât de multe interpretări la numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general. Deși totul era previzibil și omul care a demonstrat atâta fidelitate și docilitate în slujirea Famiglei trebuia să-și adjudece funcția”, îşi începe articolul Gârneţ.

Previziunea sa e că nu-i va fi ușor cu noul procuror nici presei, nici societății civile. Procurorii, oamenii din justiție – se știe – au rău de transparență: articulează greu, comit greșeli de exprimare, uneori sunt, fără să vrea, prea violenți – “dar asta dintr-o proastă cunoaștere a limbii române și din lipsa deprinderii de a comunica și de a fi deschiși, cum li se cuvine unor funcționari publici, obișnuiți în schimb să transmită dosare pe furiș și să vorbească onomatopeic la telefon. Iar dl Harunjen, după ce a fost ales cum a fost ales și confirmat cum a fost confirmat, a ținut să spună că procurorii sunt deranjați de jurnaliștii prea sâcâitori, care îi stresează, îi enervează și le dezechilibrează emoțional familiile, mai ales atunci când le inventariază averile. De aceea, ei, procurorii, vor fi obligați, mai presus de toate, să apere onoarea instituției prin „acțiuni în judecată, civile” împotriva presei. Ceea ce înseamnă că vom avea justiție în Rep. Moldova!”, îşi încheie editorialul Vasile Gârneţ.

Iulian Chifu, columnistul de la deschide.md, crede că Igor Dodon, la o distanţă de aproape o lună de la scrutinul care l-a scos învingător, a intrat deja – premieră pe dos, cum ar veni – în uitare și irelevanță. Lucrurile merg înainte, politicile se dezvoltă, vizitele se desfășoară, puterea și opoziția se confruntă în Parlament, iar Dodon... nu mai există! Decât poate prin tiradele și diatribele împotriva ministrului Apărării și prin tentația de a se insinua în politica de partid a PL, în prag de scindare.

Denis Cenuşă se referă într-un OP-ED publicat de Agenţia IPN la „defectele asistenței UE în Ucraina și Moldova: probleme și soluții”. Impactul asistenței europene asupra Ucrainei a fost limitat, dar a început să capete o dinamică mai pozitivă după 2014, scrie el cu referire la concluziile Curții de Conturi Europene. Asistența oferită de UE necesită multe îmbunătățiri pentru a produce transformări reale, cu efecte ce vor dura în timp, este deja concluzia autorului. UE trebuie să aplice aceleași reguli față de toate țările din Parteneriatul Estic la acordarea asistenței sale financiare. Cu toate acestea, față de statele semnatare ale Acordurilor de Asociere și ZLSAC, criteriile trebuie să fie și mai dure. UE trebuie să fie principială atunci când regulile sunt încălcate și extrem de rapidă când trebuie să suspende asistența sa. Doar în acest fel, autoritățile din țările Parteneriatului Estic vor fi forțate să livreze rezultate tangibile. Influențele grupurilor oligarhice trebuie taxate foarte dur, la fel ca și restanțele în desfășurarea politicilor anti-corupție. Transparentizarea și îmbunătățirea administrației finanțelor publice, la fel ca și purificarea justiției și dezrădăcinarea corupției, sunt esențiale pentru funcționarea statelor din vecinătatea europeană și reducerea dependenței lor de asistența externă. În fine, este esențial ca asistența europeană să contribuie la crearea unor state autonome și să se reducă în timp și nu invers. Deocamdată însă țări ca Moldova sau Ucraina riscă în orice moment să intre în incapacitate de plată, dacă asistența externă, în particular cea a UE, se diminuează sau în general dispare.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG