Linkuri accesibilitate

Cinci secole de protestantism: o nouă privire asupra nașterii capitalismului


Portretul lui Martin Luther (1529) de Lucas Cranach cel Bătrîn

În 1517, teologul german Martin Luther declanșa a doua mare schismă din istoria creștinismului.

In urmă cu jumătate de mileniu, în 1517, teologul german Martin Luther declanșa a doua mare schismă din istoria creștinismului, țintuindu-și cele 95 de teze pe ușa bisericii din Wittenberg.

Deceniile de masacre religioase între catolici și protestanți care au urmat în Europa occidentală au un ecou astăzi în ceea ce se întâmplă în Siria, Irak și Yemen între suniți și șiiți.

Dar o altă mare contribuție a protestantismului la istoria umanității este considerată a fi crearea a ceea ce numim „capitalism”. Teoria clasica a lui Max Weber ne spune cã la originea progresului modern a stat etica protestanta – lutherano-calvinisto-olandeză – a muncii. Oare?

Antropologul si sociologul francez Emmanuel Todd promovează însă teoria ca avansul Occidentului în istoria moderna e datorat nu protestantismului, ci importanței, în nordul Europei, a familiei mononucleare responsabile, cea care se rezuma la tata, mama si copii.

Emmanuel Todd afirma astfel ca protestantismul s-a extins tocmai datorita familiei mononucleare. El s-a implantat in acele țări nordice, precum Olanda, in care functiona familia mononucleara absoluta, in care copiii paraseau devreme domiciliul familial, cautand de lucru si devenind astfel adulti intreprinzatori. Protestantismul ar fi acolo secundar, doar un accident.

Celelalte trei tipuri de familii ale lui Emmanuel Todd sint „familia egalitara”, prezenta in Franta, Spania si nordul Italiei; „familia arborifera” reprezentata in tarile germanice si nordice, cu exceptia amintita a Olandei si Danemarcei; si „familia comunitara”, la mediteraneeni si la ortodocsii est-europeni si balcanici, făcători de copii multi, săraci si lenesi.

Familia comunitara ar justifica importanta fascismului si a comunismului in Italia, Grecia si Europa de Est. Aceasta familie comunitara explică absenta tendintelor individualiste in societatile balcanice. Faptul ca țăranii continua sa-si ridice casa lînga ograda parintilor, in loc sa se debaraseze de ei ca niste adulti responsabili. Faptul ca in Italia exista fenomenul de masa al acelor „bamboccioni”, adulti de peste 30 de ani care continua sa locuiasca cu parintii, in vreme ce in Olanda, odata incheiata facultatea, parintii isi dau literalmente afara din casa copiii deveniti adulti.

In Franța, protestanții (ca și masonii) au jucat un mare rol în laicizarea societății. Legea din 1905 care stabilește separarea bisericii de stat le este în bună parte datorată. Până atunci, a fi francez însemna automat a fi catolic, precum și azi în Polonia, a fi ortodox dacă ești român (din România sau Republica Moldova), sau a fi musulman dacă ești cecen.

De aceeasi natură e si faptul ca in România generatii de oameni si-au lasat copiii sa fie crescuti de bunici, sub pretextul facil al lipsei de timp. Cu atatea tabieturi balcanice, nu putem spune că românii snt poporul cel mai ocupat din lume, si cu toate astea conventia sociala e că bunicii trebuie sa locuiasca cu proaspetii casatoriti pentru a creste copiii, deseori intr-un climat socio-afectiv sufocant. Capitalismul e limpede că nu se putea naște într-un asemenea mediu.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG