Linkuri accesibilitate

După două parlamente alese cu vot uninominal, România se întoarce la sistemul proporțional al listelor de partid.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare de duminică „nu a reușit să emoționeze”, a spus președintele Klaus Iohannis încercând să dea o explicație lipsei de entuziasm care a dominat ulrimele 29 de zile, cât a durat în mod oficial campania.

Șeful statului i-a îndemnat pe oameni să nu stea acasă duminică, atunci când va avea loc scrutinul:

„Mergeți la vot și nu lăsați pe altul să hotărască în locul vostru ce se întâmplă cu România noastră!”. Președintele român a mai spus vineri că-și dorește o țară fără corupție, accentuând în aceste fel diferența între el și lidwrului Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea care n-ar putea vorbi prea accentuat despre acest subiect, fiindcă el însuși are o condamnare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012.

Spre deosebire de alte alegeri, anul acesta este probabil primul în care PSD nu a mai făcut mari spectacole de lansare a candidaților.

În schimb. PNL a avut astfel de reprezentații. Dar liderii PSD au încercat în plus să-și pondereze discursurile, să le echilibreze pe cât posibil.

Și chiar Liviu Dragnea a vorbit zilele trecute, în mod neașteptat, cu destulă pertinență despre strategia de politică externă.

Prin contrast, politicienii PSD care au plecat spre Partidul România Unită, cotată în sondaje cu până la 4%, au preluat discursul extremist, antioccidental, împotriva investițiilor străine și împotriva justiției.

Ultimul sondaj de opinie aruncat pe piață de IRES arată că social-democrații ar avea un scor de 44%, iar ALDE 6%, astfel încât împreună ar putea ajunge la 50%.

Ar putea fi vorba desrpre încă un sondaj prietenos, fiindcă nici în prolifica perioadă a fostului premier Adrain Năstase, PSD nu a depășit 35%.

Pe de altă parte, strategia partidului s-a schimbat fundamental, a externalizat excesele și a renunțat la aroganța tradițională, păstrând totuși pe listele 13 persoane cu probleme în justiție, dintre ele una singură are, însă o condamnare definitivă (Liviu Dragnea).

Liberalii au la rândul lor un candidat condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare (Dumitru Verginel Gireada) și alți doi cu dosare de corupție nefinalizate.

Același sondaj IRES arată cu două zile înainte de vot că PNL are o cotă de 23%, iar Uniunea Salvați România are 7%.

În această cercetare Partidul Mișcarea Populară condus de Traian Băsescu ar intra în Parlament cu un scor de 6 procente, iar UDMR, Uniunea Democrată Maghiară din România cu 5%.

Cu o astfel de configurație, PSD ar putea fi câștigătorul net al alegerilor de duminică.

Din campania electorală a lipsit însă atât o dezbatere a liderilor principalelor partide, cât și a celor care ar urma să preia fotoliul de premier.

Liviu Dragnea a refuzat orice confruntare, de teamă să nu apară lucruri neprevăzute. Prudența social-democraților a mers până acolo, încât nu a dezvăluit nici măcar cine ar putea sta pe scaunul premierului, dacă partidul câștigă alegerile.

Șeful PSD Dragnea nu poate ocupa această funcție din pricina unei legi care le interzice persoanelor condamnate definitiv să aibă funcții în guvern.

La un moment dat, Dragnea a explicat, jumătate în glumă, jumătate în serios, că dacă ar dezvălui cine este candidatul PSD pentru fotoliul de premier, acesta ar fi pus rapid sub urmărire penală.

Social-democrații au avut mereu mai mulți oameni acuzați de corupție decât celelalte partide, probabil din cauza felului în care-și recrutează cadrele, de aceea se așteaptă ca în cazul victoriei PSD, să urmeze o încetinire, cel puțin, a ritmului DNA.

În schimb, ideea PNL de a se agăța de Dacian Cioloș, nu a funcționat prea bine. Nu există dovezi că acest atașament a folosit la ceva.

În schimb, imaginea premierului a fost afectată serios în această campanie prin manipularea unor ficțiuni, chiar dacă Cioloș nu candidează.

După două parlamente care au fost alese după o forumulă de vot uninominal, România se întoarce duminică la sistemul proporțional al listelor de partid.

Peste 6500 de candidați s-au înscris în cursă, pentru a obține un mandat de senator sau deputat în viitorul Parlament, care va avea 466 de aleși, față de 588 în prezent.

XS
SM
MD
LG