Linkuri accesibilitate

Numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general „amână lupta anti-corupție” (report.md)


„Firmele-căpușe ale bugetului transnistrean” (Rise.md).

Semnarea decretului de către președintele Nicolae Timofti, pentru numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general, a stârnit critici pe rețelele de socializare, dar și în presă. Mai multe portaluri, printre care report.md și jurnal.md, au scris că procurorul a fost numit „în mare taină” și „pe furiș”. Natalia Enache de la report.md scrie că numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general „amână lupta anti-corupție”. În articol este citată președinta asociației „Transparecy Internațional – Moldova”, Lilia Carașciuc, potrivit căreia Eduard Harunjen este „manipulabil și loial sistemului actual”. Ea a subliniat că, deși a fost un concurs transparent la prima vedere, mecanismele democratice sunt disfuncționale într-un sistem ca cel din Republica Moldova, care se apropie de unul dictatorial.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

Și Vlad Țurcanu, fostul purtător de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, a declarat pentru Radio Chișinău că nu se așteaptă ca lucrurile de la Procuratură să se schimbe la față în bine. Vlad Țurcanu spune însă că „după modul în care s-a exprimat Igor Dodon în ultimii ani, nu ar fi prea multe motive prin care să se creadă că acesta ar fi numit un procuror general care să schimbe lucrurile în domeniul justiției”.

La același subiect, site-ul noi.md publică opinia fostul ambasador al Moldovei pe lângă ONU, expertul politic Alexei Tulbure. El este convins că numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general nu este o profanare a reformei Procuraturii. Alexei Tulbure explică „Acest rezultat era absolut previzibil. Toate argumentele experților în favoarea alegerilor directe a președintelui și numirea Procurorului General de către acesta, în condițiile unui stat captiv, sună aberant. Omul lui Plahotniuc, în fruntea Procuraturii Generale, în condițiile unui stat captiv, era ales în orice caz - cu sau fără reformă”, încheie analistul Alexei Tulbure.

Veaceslav Negruța, fostul ministru al Finanțelor, critică pe blogul său inițiativa guvernanților de a pune în aplicare o nouă amnistie fiscală. La părerea sa, ideea are picioare lungi, adică se pregătește din timp, dovadă fiind restanțele la buget care s-au tot mărit pe parcursul acestui an, sugerând că unii agenți economici n-au mai achitat taxe la buget, pentru că știau că vor beneficia de amnistie ulterior. Veaceslav Negruța crede că „această iniţiativă şi mai mult demotivează contribuabilii şi cetăţenii corecţi să mai respecte legislaţia fiscală”. „Este ilegal și injust față de cetățean”, mai adaugă fostul ministru spunând că „guvernarea a avut grijă ca în 2016 găurile din bănci să fie puse pe umerii celor care plătesc impozite, iar cei care nu plătesc impozitele şi ascund proprietăţile de impozitare au primit un bonus de la guvernanţi – o amnistie coordonată cap-coadă”.

Și fostul premier Ion Sturza este citat de presa online. El critică un alt proiect de lege, înaintat de un grup de parlamentari în frunte cu democratul Sergiu Sîrbu, și care, în opinia lui Ion Sturza, prevede instituirea unui nou monopol, de această dată pe piața jocurilor de noroc. La acest subiect, au scris și jurnaliștii de la mold-street.com, potrivit cărora „statul urmează să devină principalul jucător pe piața norocului”, excepție fiind cazinourile. Cu alte cuvinte, odată cu promovarea proiectului de lege, statul va deține dreptul exclusiv de a gestiona toate activitățile ce țin de jocurile de noroc. Portalul de expresie rusă newsmaker.md a scris că 1500 de aparate de joc sunt deja pregătite pentru a fi livrate în Moldova, întrucât aparatele existente nu vor mai corespunde cerințelor incluse în noua lege. Totuși, Ion Sturza consideră că acest proiect de lege ascunde interesele unui grup restrâns care ar fi acaparat mai multe domenii de afaceri, printre care importul de energie, traficul de telecom, exportul de grâne sau aeroportul și sistemul bancar.

Adevarul.ro atrage atenția alegerilor de duminică din regiunea transnistreană pentru funcția de așa zis președinte al regiunii. Autorii au scanat ce scrie presa rusă la acest subiect. Gazeta.ru notează că „bătălia prezidenţială din Transnistria a devenit o confruntare dură internă, și că de această dată, față de alte alegeri similare, Moscova pare să nu aibă un candidat preferat. „Argumentî i faktî” susţine însă că în 2017, Rusia va finanţa Transnistria cu 65 de miliarde de ruble, şi nu-i este indiferent cine va controla aceste fluxuri financiare. Totuși, remarcă autorii, cei doi candidați favoriți, preşedintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, susţinul de holdingul Sheriff, şi actualul lider, Evgheni Şevciuk - au contacte cu Federația Rusă, fie pe linia Consiliului Suprem şi a Dumei de Stat, fie în guvernul rus.

Regiunea transnistreană este vizată și de un articol publicat pe rise.md. Mai exact, este vorba de „firmele-căpușe ale bugetului transnistrean”. „În condițiile unui buget auster, autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului acordă, anual, mai multor companii, înlesniri și facilități de milioane de dolari. Beneficiarii favorurilor sunt mai multe firme conduse sau deținute de așa-zișii deputați locali. Doar în ultimii trei ani, suma beneficiilor acordate s-a ridicat la 200 milioane de dolari – peste jumătate din bugetul anual al regiunii separatiste”, scriu jurnaliștii de la RISE Moldova.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

XS
SM
MD
LG