Linkuri accesibilitate

Cât de prompt va rezolva România problemele moldovenilor cu pașapoarte românești?

Autoritățile române nu au o soluție rapidă pentru rezolvarea numeroaselor cazuri de persoane care au obținut pașapoarte românești în mod automant când erau minore (prin părinții lor) și cărora nu li se mai prelungesc actele de identitate românești.

În multe cazuri, se pare că părinții nu au depus cereri pentru obținerea cetățeniei și pentru copiii lor, care între timp au devenit majori și care din acest motiv nu-și mai pot prelungi actele românești de identitate.

Totuși legea cetățeniei (nr.21/1991 cu modificările ulterioare) prevede dreptul copiilor ai căror părinți au primit cetățenia română să dobândească la rândul lor această cetățenie.

O ordonanță de urgență a guvernului român (nr 37/2015) din perioada când Victor Ponta era premier a modificat legea cetățeniei precizând la Art.9 că, în cazul în care „minorul a dobândit cetățenia română” și „nu a fost inclus în certificatul de cetățenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificatul de cetățenie”, părinții (sau părintele) cetățeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine.

Această prevedere ar trebui să rezolve, cel puțin în parte, lucrurile.

Pe de altă parte, un proiect de modificare a legii cetățeniei aflat în dezbatere parlamentară a fost respins de Senat, dar Camera Deputaților este forul decident și în cadrul dezbaterilor care vor urma după alegeri ar putea fi rezolvată problema moldovenilor cărora le-a expirat pașaportul românesc și care neavând certificat de cetățenie se izbesc de procedurile greoaie ale administrației românești.

Președinta Autorității naționale pentru cetățenie, Iulia Mălina Ciobanu, ne-a explicat că instituția pe care o conduce nu are competență nici pentru eliberarea pașaportului și nici pentru transcrierea certificatului de naștere românesc, operațiuni ulterioare eliberării certificatului de cetățenie, date de legiuitor în competența altor autorități ale statului.

Ministerul de interne care are în subordine aceste etape birocratice aplică pur și simplu legea în vigoare, ceea ce pentru cei aflați în cauză înseamnă un proces lung și complicat care, cel puțin pe momen,t ar putea să le schimbe viața: cei aflați la muncă în state ale Uniunii Europene și care nu-și mai pot prelungi pașaportul românesc vor fi nevoiți să se întoarcă acasă până-și rezolvă problema.

Nu e clar dacă după alegerile din 11 decembrie România va mai avea această prioritate, mai cu seamă că la Bruxelles nu a fost bine văzută inițiativa fostului președinte Traian Băsescu de a încuraja eliberarea cetățeniilor pentru moldovenii de dincolo de Prut.

În plus, politica externă românească se schimbă, chiar dacă lent, prin înlocuirea obiectivelor simbolice, cu altele mai pragmatice.

XS
SM
MD
LG