Linkuri accesibilitate

Experții critică numirea lui Eduard Harunjen ca procuror general (Jurnal.md)


„Alegerile la moldoveni – varianta 2016” (Vasile Gârneț/Contrafort).

Jurnal.md publică opinii ale mai multor experţi care contestă desemnarea lui Eduard Harunjen la postul de procuror general spunând că acesta ar fi candidatul comod guvernări şi că ar veni din interiorul sistemului controlat de Vlad Plahotniuc. Experta de la Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că concursul a fost orchestrat. „Din păcate într-un stat capturat există o probabilitate foarte mică ca o persoană inconvenabilă sistemului, care e cu adevărat integră să poată să fie admisă la conducerea unei asemenea autorităţi ca Procuratura Generală”, consideră experta. Analistul politic Alexei Tulbure a spus între altele că „dintr-un organ controlat complet de Plahotniuc bineînţeles că nu putea fi propus altcineva decât unul care este controlat politic totalmente”.

Într-o intervenție la Radio Chişinău, analistul politic Vlad Țurcanu consideră că în pofida faptului că a fost schimbată modalitatea de numire a procurorului general, probabilitatea ca acesta să fie influențat politic este destul de mare. „Nu avem nicio certitudine că influențele politice vor deveni mai puține, în această situație în care nu am avut parte de prea multă transparență. Teama societății e că și de această dată, lucrurile se vor rezuma la o încercare timidă de a se realiza niște lucruri în mod formal. Dar, bineînțeles va trebui să-i acordăm viitorului procuror general trei luni sau o sută de zile ca să vedem cum se manifestă”, a spus Vlad Țurcan.

Într-un editorial pe independent.md, Alex Cozer se întreabă, între altele, cum va proceda preşedintele Nicolae Timofti după ce îi va fi propus pentru a fi numit în funcţie Eduard Harunjen. Cozer crede că şeful statului ar avea trei posibilităţi: să respingă candidatura pentru că există „dubii cu duiumul privind integritatea lui Harunjen”; să mai aștepte maximum două săptămâni, până ce Curtea Constituțională decide dacă validează sau nu mandatul lui Dodon, astfel „spălându-se pe mâini”; să semneze decretul și să plece „în cel mai rușinos hal posibil din funcție”. Alex Cozer concluzionează pe final că episodul cu desemnarea procurorului ar fi o dovadă în plus că „orice „reformă” frumos ambalată și livrată „partenerilor de dezvoltare” în schimbul granturilor de zeci de milioane de euro poate ascunde o mizerie și mai mare decât cea pe care am avut-o până acum”.

„Efectul miliardului” – o analiză semnată de Dumitru Alaiba pe sic.md. El constată că autorităţile, inclusiv spicherul Andrian Candu şi premierul Pavel Filip, ar fi minţit atunci când declarau că efectele nefaste ale „furtului secolului” vor ocoli cetăţenii. „E suficient să te uiți în jur ca să-ți dai seama că am fost mințiți”. Un prim argument al autorului este rata inflaţiei care a crescut la începutul 2015. „Efectele pe termen mediu și lung rămân: o creștere economică ratată an de an, faptul că acum rezervele valutare ale BNM sunt cu un miliard de dolari SUA mai mici, rata de schimb a leului ce nu mai revine la nivelul de până la fraudă și, desigur, faptul că vom achita acest furt în următorii 25 de ani”. Un alt argument este cursul leului al cărui prăbuşire a fost un prim efect direct simţit de cetăţeni. Un al efect a fost creşterea tarifelor la energie, iar în consecinţă şi a preţului la unele produse şi servicii. „Un impact direct al furtului bancar îl vedem și asupra Produsului Intern Brut”, continuă Alaiba. El propune şi câteva posibile soluţii.

În cel mai proaspăt număr al revistei Contrafort găsiţi, între altele, editorialul semnat de Vasile Gârneţ – „Alegerile la moldoveni – varianta 2016”. Gârneţ constată că preşedintele ales Igor Dodon porneşte la drum cu un „imens handicap” de imagine. „Dodon va câştiga poate președinția, dar legitimitatea sa este mânjită de metodele ilegale prin care a ajuns în acest post” şi anume „calomniind, minţind şi furând voturi”. Dodon ar urmă să facă câteva lucruri, crede Gârneţ. Va trebui să demonstreze că elanul său anticorupţie din campanie este unul real. Va trebui să-l confrunte deschis pe Plahotniuc. Va trebui să le spune pe nume persoanelor pe care le numeşte oligarhi şi să ceară eliberarea justiţiei de sub controlul politic. „Toate acestea vor constitui un test foarte serios pentru credibilitatea şi aşa avariată a lui Igor Dodon”, notează Vasile Gârneţ. El mai constată că Dodon, ca preşedinte, va avea o mare problemă cu intelectualitatea din Republica Moldova, „în faţa căreia n-are nici o autoritate şi în mijlocul căreia n-are aderenţi”.

Marele handicap al lui Dodon este editorialul semnat pe Jurnal de Chișinău de Ion Țurcanu. El observă că președinții pe care i-a avut Republica Moldova, cu excepția lui Nicolae Timofti, au făcut într-un fel sau altul „joucul Mocovei”, doar că „nici unul nu a coborât până la iresponsabilitatea și inconștiența lui Dodon de a se erija deschis și fără nici o rezervă în reprezentant și slugă umilă a Kremlinului”. Editorialistul îi reproşează lui Igor Dodon că a decis „să meargă deschis împotriva majorității cetățenilor”, contând doar pe „susținerea Rusiei, a populației rusofone din republică și a unui segment foarte redus de rătăciți din rândul majoritarilor”. Dodon va trebui să înfrunte o rezistență puternică, din partea unei populații foarte numeroase, a aproape tuturor moldovenilor și a părții celei mai instruite și mai influente a cetățenilor: intelectualitatea, tineretul studios și diaspora, atenţionează Ion Ţurcanu.

Ziarul de Gardă publică un colimator de opinii despre intenția democraților de a schimba sistemul electoral proporțional în unul mixt. Jumătate dintre deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripții uninominale. Părerile sunt împărțite, scrie sursa citată. În timp ce unii cred că Parlamentul va avea o mai mare reprezentativitate, alții consideră că sistemul mixt e o nouă capcană pentru alegători: partidele de la putere, care nu mai au trecere la electorat, dar au bani, își vor compensa pierderile prin cumpărarea deputaților independenți. Lidera PNL, Vitalia Pavlicenco, spune că sistemul mixt nu este o ideea rea, dar nu și în cazul Republicii Moldova, unde la alegeri banul este pus la bătaie. Fosta deputată comunistă Veronica Ambranciuc susține că „e momeală aruncată alegătorilor ca să creadă că ei aleg” şi că de fapt deputații aleși în circumscripții vor fi ulterior cumpărați de partidele bogate. Abramciuc mai observă că actuala guvernare vrea „să scape de electoratul din diasporă, care nu e al ei și care nu va avea cum să voteze pe circumscripții”. Fostul deputat Alecu Reniță crede că riscurile pe care le comportă sistemul mixt ar putea fi excluse dacă vor fi stabilite mecanisme și reguli clare de joc, inclusiv posibilitatea de retragere a mandatului de către alegători.

Analistul politic Alexandru Solcan sugerează într-un editorial – „Despre alegeri la prezentul trecut şi viitor” - pe deschide.mdPD a avut poate cel mai mult de câştigat în alegerile prezidenţiale. La prima etapă, democrații şi-au retras candidatul din cursă, după care au decis să mai reducă din atribuțiile președintelui, și așa destul de modeste, observă analistul. El consideră că „guvernarea o va avea de partea sa pe toată lumea nemulțumită de eventuala victorie în alegeri a lui Igor Dodon, chiar și pe cei care, până nu demult, cereau capul lui Plahotniuc”. Alexandru Solcan consideră că „PD este, în momentul de faţă, singura forță politică ce poate dejuca realmente planurile socialiștilor cocoțați la președinție”.

Politologul Vladislav Şaran revine şi el la cursa prezidenţială cu o analiză despre implicarea Bisericii în campanie. Analiza – „Cum şi de ce se implică Biserica din Moldova în politică?” - este publicată pe mediacritica.md. Politologul îndeamnă cetăţenii să dea dovadă de gândire critică, de pragmatism şi să înţeleagă că și Biserica „poate manipula, în egală măsură ca și politicienii”. Vladislav Şaran consideră că frica este instrumentul de manipulare de care ar face uz Biserica. El trece în revistă mai multe declaraţii ale feţelor bisericeşti în campania electorală şi temerile pe care le-au alimentat Biserica. „Impactul falsurilor, al zvonurilor şi al dezinformării, care au fost declanșate de unele fețe bisericești, a fost susținut de stereotipul precum că slujitorii bisericii au o autoritate divină în societate”, concluzionează comentatorul.

Vasile Gancev semnează pe moldnova.eu un amplu articol despre campania aşa zisă prezidenţială din regiunea transnistreană. Favoriţii cursei sunt actualul lider de la Tiraspol Evgheni Șevciuk și liderul sovietului suprem Vadim Krasnoselski. „Candidații vor să cucerească locuitorii transnistreni cu declarațiile față de Federația Rusă, dar utilizează și lovituri sub centură în mass-media pentru a-și denigra adversarul”, notează jurnalistul. Majoritatea surselor media ruse îl arată pe Krasnoselski în calitate de favoritul Moscovei. Experții susțin că pentru Moscova este important cine va controla ajutoarele financiare pe care le trimite Kremlinul regimului, mai constată reporterul. În material sunt citate şi câteva articole din presa rusă, inclusiv unul din Nezavisimaia Gazeta, care concluzionează că interesul Chișinăul faţă de alegerile transnistrene este unul moderat.

Chişinăului îi este indiferent cine va fi noul lider al Tiraspolului”, titrează publicaţia rusească. În articol este citat analistul politic Anatol Ţăranu. El consideră că „cetăţenii nu cred că politicienii de pe ambele maluri ale Nistrului ar putea influenţa procesul de reintegrare a ţării. Din acest motiv cetăţenilor din dreapta Nistrului nu le pasă cine va fi noul lider la Tiraspol.” Anatol Ţăranu mai subliniază că guvernarea de la Chişinău nu dă preferinţă niciunuia dintre candidaţii înscrişi în cursă.

Portalul noi.md publică opinii ale experţilor despre iniţiativa legislativă a majorităţii parlamentare care i-ar lua șefului statului dreptul să numească directorul Serviciului de Informații și Securitate şi şeful pazei de stat. Intenția guvernării de a reduce atribuțiile președintelui, în condițiile în care scrutinul a fost câștigat de un politician de opoziție, era absolut previzibilă, consideră editorialistul Victor Ciobanu. El crede că nu s-ar fi procedat astfel dacă ajungea preşedinte „cineva de-al casei, eventual democratul Marian Lupu”. În opinia comentatorului, președintele ales, Igor Dodon, are două opțiuni: fie cooperează, fie opune rezistență, cu riscul ca partidul său să fie fărâmițat. Analistul politic Ion Tăbîrță este de părere că „puterea încearcă cumva să se asigure că președintele va avea mai puține pârghii pentru a fi unul conflictual”. El nu exclude că există totuși o sincronizare a acțiunilor guvernării cu cele ale socialiștilor. „Aceste modificări legislative par să scadă din atribuțiile șefului statului, dar urmează să vedem cum vor evolua lucrurile”, crede Ion Tăbîrță.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG