Linkuri accesibilitate

Viorel Gîrbu: „Autorităţile nu-şi schimbă esenţial nici politica bugetar-fiscală doar că speră un suport masiv din partea partenerilor externi”


Interviul dimineții cu un expert de la Institutul Economiei de Piață.

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 a fost aprobat de Guvern şi urmează să fie trimis Parlamentului. Cum se regăsesc în acest proiect de buget împrejurările nu tocmai bune în care s-a aflat Republica Moldova pe parcursul anului ce trece? Cum se vor traduce prevederile viitorului buget de stat în viaţa concretă a oamenilor?

O scurtă convorbire la această temă cu expertul economic de la Institutul Economiei de Piaţă, Viorel Gîrbu.

Europa Liberă: Executivul a aprobat pentru adoptare în Parlament proiectul Legii bugetului de stat pentru 2017. Întâi de toate, ce priorităţi pot fi evidenţiate, văzute, pornind de la modul în care se aliniază banii bugetari? Vedeţi vreo surpriză sau, cel puţin, vreo schimbare de abordare în felul în care urmează să fie cheltuiţi sau acumulaţi banii?

Expertul Viorel Gîrbu
Expertul Viorel Gîrbu

Viorel Gîrbu: „Nu, eu nu văd schimbări esenţiale. Cred că acest lucru caracterizează cel mai mult proiectul bugetului pe anul 2017, buget care, totuşi, este unul destul de static şi continuă tendinţa anilor trecuţi. Cel puţin, la nivelul cifrelor, la nivelul datelor generalizate, la nivel macro. Aceste cifre pe care le vedem în descrierea proiectului bugetului public naţional pe anul 2017 nu vorbesc despre niște schimbări esenţiale.

Unicul lucrul care se schimbă substanţial în proiectul bugetului pentru anul 2017 ţine mai mult de sursele de finanţare a situaţiei, prezentei situaţii, continue, pe care încearcă să o menţină guvernul. Aceste surse fac referinţă deja pe anul 2017 la un suport masiv venit din partea donatorilor, asistenţa externă atât sub formă de granturi, cât, în special, sub formă de credite va creşte substanţial în anul viitor, aşa cum panifică autorităţile. Și această asistenţă externă va permite să continue situaţia, va permite guvernului să menţină aceeaşi situaţie pe care a menţinuto şi în perioada anterioară. Situaţie care, totuşi, face abstracţie faţă de evoluţiile din economie din societatea Republicii Moldova. Deci, autorităţile nu-şi schimbă esenţial nici politica bugetar-fiscală, nici bugetul de stat, ci încearcă să meargă cu o abordare veche. Doar că de data aceasta speră la un suport masiv din partea partenerilor externi.”

Europa Liberă: Deci, se regăsesc aceste împrejurări ale unei perioade mai proaste, de blocaj, în relaţiile cu partenerii externi. E bine sau e rău această lipsă de surpriză, de noutate în modul de a face arhitectura bugetului?

Viorel Gîrbu: „Din punctul meu de vedere, este o evoluţie destul de nefericită. Sunt două aspecte pe care ar trebui să le observăm aici. Primul aspect este că autorităţile încearcă cu încăpăţânare să nu observe modul în care evoluează societatea şi economia, nu-şi adaptează politicile pe care le au faţă de evoluţiile din Republica Moldova. Aici, în mod special, trebuie să vedem creşterea impozitării pe care o planifică autorităţile. Nu este o creştere esenţială, dar, totuşi, este o creştere.

Per total impozitele care urmează să fie achitate de mediul de afaceri în anul viitor vor creşte, vor crește în sumă absolută cu peste două miliarde de lei. Acest lucru nu este tocmai bun, fiindcă atunci când economia şi societatea se confruntă cu o criză, autorităţile trebuie să reducă un pic presiunea fiscală şi să permită mediului de afaceri să se dezvolte. Şi, în schimb, autorităţile trebuie să majoreze atât împrumuturile luate pe interior, cât şi cheltuielile pentru a ajuta mediul de afaceri să se dezvolte.

La noi logica este total diferită, autorităţile se împrumută pentru a supravieţui şi fac abstracţie la modul în care evoluează economia. Aceasta e prima dimensiune şi prima evoluţie nu tocmai fericită. Un alt aspect negativ ţine de rolul partenerilor externi care, deşi constată că autorităţile din Republica Moldova au greşit în politicile pe care le-au implementat în perioada anterioară, altfel, dacă nu greşeau, economia se dezvolta bine. Or, Moldova se confruntă cu o criză şi atunci, în mod firesc, autorităţile care au implementat politici nu tocmai eficiente trebuie să plece.

Autorităţile trebuiau să fie reformate adânc. Partenerii noştri externi nu au permis această reformă, ci au venit cu suplimentări financiare masive, pentru a menţine acest executiv. Acum ne punem întrebări din care motiv partenerii externi procedează de această manieră, fiindcă nu este corectă. Dacă un executiv nu este eficient, de ce să fie menţinut acest executiv şi pe viitor?

Moldova a implementat în perioada anterioară politici foarte nereuşite. Aceste politici, în final, ne-au dus în situaţia dificilă în care ne aflăm. Doar că, consecinţele acestor politici vor fi suportate de populaţie, în special, de agenţii economici naţionale. Or, autorităţile se spală pe mâini. Şi de data aceasta obţin finanţare şi un suport masiv din partea donatorilor, donatori care în această perioadă reuşesc să-şi implementeze foarte uşor interesele pe care le au în Republica Moldova, fiindcă executivul de la Chişinău nu are nicio ieşire. Dacă nu primeşte suportul donatorilor, atunci executivul, efectiv, trebuie să plece.”

Europa Liberă: Aţi criticat şi criticaţi cu destulă duritate Fondul Monetar Internaţional şi modul în care şi-a construit relaţiile cu acest fond guvernul de la Chişinău, autorităţile Republicii Moldova. Ce anume vă supără, ca analist, în memorandumul cu FMI? Și cum se concretizează măsurile convenite cu FMI în proiectul de buget?

Viorel Gîrbu: „Dacă e să ne uităm cu atenţie la documentul care a fost semnat, dintre guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional, sunt, cel puţin, două aspecte care îmi atrag atenţia foarte mult. Aceste aspecte țin în prima parte de opinia exprimată de Fondul Monetar Internaţional, precum că economia Republicii Moldova şi-a redus prea mult consumul bunurilor de import, deficitul de cont curent. Or, deficitul de cont curent este, efectiv, diferenţa dintre importuri şi exporturi. Deficitul este bun pe o perioadă scurtă de timp, atunci când faci importuri de tehnologii, dar pe perioadă lungă de timp înseamnă ruinarea economiei şi exportul masiv de valoare adăugată din ţară. Moldova s-a confruntat cu acest fenomen în toată perioada de independenţă.

Noi trebuie să puneam capăt acestei realităţi şi să ne concentrăm pe dezvoltarea economiei naţionale. Fondul Monetar Internaţional consideră că am redus prea mult deficitul de cont curent şi trebuie să creştem deficitul, acest indicator. Doar că aşa cum autorităţile naţionale nu pot să impună cetăţenii să consume mai multe bunuri de import, fiindcă cetăţenii au sărăcit, Fondul Monetar Internaţional consideră că guvernul trebuie să-şi majoreze cheltuielile. FMI face referinţă la investiţiile în infrastructura publică, aceasta, desigur, este bine, dar e bine atunci când există şi economie care este în creştere şi atunci când există și un suport pentru agenţii autohtoni. Fondul Monetar Internaţional consideră că trebuie să facem investiţii în infrastructura economică pe care o avem şi să aşteptăm până vor veni investitorii străini.

Deci, în totalitate, se neglijează interesele mediului de afaceri autohton. Este prima dimensiune. Un alt aspect foarte important, aspect pe care noi în societatea moldovenească nu-l discutăm, ţine de politica monetară a Republicii Moldova. Conform documentului semnat între executiv şi Fondul Monetar Internaţional, Banca Naţională va trebui anul viitor să pună în circulaţie o sumă masivă de lei neacoperiţi. Banca Naţională trebuie să cumpere de pe piaţa valutară 500 de milioane de dolari, bani care, efectiv, să-i sterilizeze şi să-i pună deoparte pe conturi, bani care sunt resursele noastre naţionale. Acum vedeţi în ce situaţie noi ne aflăm.

Noi, pe de o parte, ne plângem donatorilor şi cerem suport financiar care vine sub formă de valută străină, dar, în acelaşi timp, acele resurse valutare interne pe care le avem noi le sterilizăm şi le punem deoparte şi nu le folosim. Fondul Monetar Internaţional ne cere acest lucru, Banca Naţională va trebui să pună în circulaţie zece miliarde de lei estimativ anul viitor. E o sumă enormă care se pune în circulaţie într-o perioadă foarte scurtă de timp. Acest lucru nu doar afectează, dar, în acelaşi timp, Banca Naţională va trebui să promoveze o politică extrem de agresivă faţă de băncile comerciale, pentru a nu admite rata inflaţiei să crească mult prea mult. Nu este corectă această abordare şi este total distructivă faţă de economia naţională. Şi este supărător că acest lucru este promovat de Fondul Monetar Internaţional.”

Europa Liberă: Aţi pronunţat şi cuvântul „interesele”, v-aţi referit la interesele partenerilor din afară, o afirmaţie care se înscrie într-un val de critici mai frecvente acum. La ce interese vă referiţi dumneavoastră, când spuneţi că cineva din afară sau partenerii, sau acest fond, sau alte instituţii le-ar promova sau le-ar urma în Republica Moldova, în detrimentul economic al Republicii Moldova?

Viorel Gîrbu: „Interesele sunt, în final, destul de simple. Noi depindem foarte mult de partenerii externi şi în permanenţă opinia în societate este pozitivă faţă de rolul partenerilor externi în economia Republicii Moldova şi în societatea moldovenească, ceea ce, în linii mari, este corect. Dar nouă ne scapă dimensiunea economică, noi trebuie să ne dezvoltăm cu resursele proprii, nu putem să fim întreţinuţi mereu de partenerii de dezvoltare. Interesele externe ale partenerilor de dezvoltare sunt, de fapt, expresia intereselor şi economiilor naţionale care finanţează, deci, agenţiile donatoare care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Interesul acestor economii este să crească. Creşterea se face, în linii mari, în detrimentul creşterii economice a agenţilor economici autohtoni.

Nouă această dimensiune ne scapă. Ne bucurăm atunci când donatorii ne oferă credite, granturi în condiţii preferenţiale, dar noi nu observăm cât de mult pierde economia naţională, cât de puţine locuri de muncă se creează de către mediul de afaceri autohton, cum evoluează şi care este situaţia materială a cetăţenilor moldoveni. Faptul că sunt prezente investiţii străine în Republica Moldova este bine, dar să vedem în esenţă ce reprezintă aceste investiţii străine. Noi ne confruntăm cu o situaţie în care nivelul de salarizare al cetăţenilor moldoveni este foarte mic. Moldovenii poate ar fi avut capacităţi, aici mă refer, în special, la populaţia tânără, care pleacă masiv din Republica Moldova. Nu vor sta adolescenţii într-o ţară în care salariul mediu este de 200-300 de euro, în condiţiile în care există instrumentul denumit green card, pleci în SUA şi ai capacitatea să câştigi bani mulţi.

Noi nu oferim posibilităţi cetăţenilor tineri să se dezvolte, să-şi asigure condiţii demne de trai în Republica Moldova, fiindcă toate interesele noastre se axează pe suportul investitorilor străini. Această dimensiune regretabilă ne scapă nouă. Partenerii străini sunt foarte fericiţi să ne dea bani mărunţi, să ne dea câteva milioane de dolari, dar aceste milioane produc o pagubă mult mai mare în tot ce ţine de resursele pe care le acumulează mediul de afaceri naţional. Pot să aduc un exemplu aici foarte scurt, în anul 2014 iarăşi am criticat semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană nu că nu-mi doresc dezvoltarea economiei Republicii Moldova, dar fiindcă acest acord la momentul respectiv era semnat în detrimentul Moldovei.

Noi nu aveam ce să exportăm pe piaţa Uniunii Europene şi pentru noi era, totuşi, important să menţinem legături cu piaţa Federaţiei Ruse. Noi nu putem să ne deconectăm complet de la această piaţă. Or, semnarea Acordului de Liber Schimb, dacă ne uităm la cifrele exporturilor în sume, nu ca şi cantităţi, vedem că nu au adus o schimbare esenţială în creşterea exporturilor pe piaţa Uniunii Europene. Dar, în schimb, noi am ratat exporturi pe piaţa Federaţiei Ruse în mărime de aproape un miliard de dolari din 2014 până în 2016. Aceste resurse sunt resursele agenţilor economici autohtoni.

Chiar dacă donatorii oferă aceste mijloace, le vor oferi aparatului birocratic, dar nu vor ajunge direct la agenţii economici care ar fi trebuit să încaseze aceste mijloace. Deci, vedeţi, printr-o simplă acţiune nu tocmai bine gândită, poate, prematură noi am produs o pagubă destul de profundă mediului de afaceri naţional, care şi aşa este într-o situaţie critică.”

Europa Liberă: Da, e limpede punctul dumneavoastră de vedere. Domnule Gîrbu, vă mulţumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţa.

XS
SM
MD
LG