Linkuri accesibilitate

El ispășea o pedeapsă cu închisoare de doi ani și șase luni.

Anunțul a fost făcut de autorități în 5 decembrie, după ce Dadin a acuzat conducerea penitenciarului și pe gardienii închisorii că l-ar fi torturat. Nu se știe deocamdată la ce penitenciar a fost mutat.

Dadin se afla în închisoarea IK- din Segheja, Karelia, o regiune din nord-vestul Federației Ruse, în vecinătatea Finlandei și în apropiere de Cercul Polar. Activistul a acuzat de câteva ori administrația închisorii de tratament inuman, iar mai multe organizații internaționale, între care și Amnesty International, au cerut să fie eleiberat.

Încele din urmă el a fost transferat la un alt penitenciar între 3-4 decembrie. Potrivit anunțului făcut de autoritățile ruse, noua locație urmează să fie comunicată doar rudelor acestuia.

Ildar Dadin i-a scris soției sale că ar fi fost torturat, și că măsurile abuzive întreprinse de autoritățile ruse sunt motivate de presiuni pentru a renunța la greva foamei.

Reprezentanții Serviciului Penitenciarilor din Federația Rusă au comentat acuzațiile lui Dadin drept o încercare a acestuia de „a atrage atenția”.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Federal susține că activistul ar fi refuzat să iasă din celulă în timpul unei inspecții, agresând gardienii, fapt care ar legitima oarecum folosirea forței și măsurilor speciale”

Dadin, remarcat în urma protestelor sale stradale, a fost condamnat în baza unei inițiative legislative controversate, care a stârnit îngrijorare în mediul internațional, și anume proiectul de lege ce prevede înăsprirea pedepselor pentru „încălcările asupra legislației întrunirilor publice”. Inițiativa a fost introdusă, votată de Duma de stat și promulgată de președintele Vladimir Putin în 2014, în perioada când în Ucraina aveau loc proteste pe Euro-Maidan.

Opoziția a calificat legea drept „o măsură împotriva disidenței”.

Dadin a devenit în 7 decembrie 2015 primul cetățean rus condamnat la închisoare în baza acestor noi prevederi. În luna martie a lui 2016, sentința sa inițială de 3 ani de închisoare a fost micșorată cu 6 luni.

Amnesty International a calificat condamnarea lui drept „un atac cinic și șocant împotriva libertății de exprimare”.

Un alt activist, Vladimir Ionov, în vârstă de 76 de ani, care fusese condamnat în Rusia în baza aceleiași legi, a reușit să obțină azil politic în Ucraina.

Vladimir Putin a revenit în funcția de președinte în anul 2012. Scrutinul prezidențial a fost marcat atunci de proteste stradale. În perioada următoare, administrația de la Kremlin s-a remarcat prin mai multe inițiative legislative ce limitează drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv cele la libertatea de întrunire și liberă exprimare.

Printre proiectele de lege adoptate adoptate după 2012 se numără legea care obligă ONG-urile să se înregistreze ca agenți străini, dacă primesc fonduri din străinătate, legea care interzice cetățenilor americani adopțiile de copii originari din Rusia, o lege a „organizațiilor indezirabile”, care a dus la închiderea a câtorva ONG-uri, dar și condamnarea la închisoare a celor care ar „insulta sentimentele religioase ale credincioșilor”, măsură venită tot în urma unor acțiuni de protest ale trupei punk Pussy Riot.

XS
SM
MD
LG