Linkuri accesibilitate

Unii experţi atrag atenţia că sectorul public a devenit din ce în ce mai dependent de finanţarea externă.

Bugetul de stat pentru anul viitor are un deficit de 4,2 miliarde de lei despre care executivul spune că speră să-l acopere în cea mai mare parte din finanțări externe. Proiectul bugetului prevede ajutoare externe de peste 20 la sută din veniturile planificate, o cotă extrem de mare consideră unii experţi. Relatează Alla Ceapai.

Proiectul bugetului de stat care urmează să fie dezbătut în Parlament prevede împrumuturi externe de peste 7,3 miliarde de lei, ceea ce constituie aproape 21 la sută din veniturile planificate. Aproape jumătate din acești bani ar urma să acopere gaura de peste 4 miliarde de lei din buget, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile prognozate. Ministrul finanţelor Octavian Armaşu a spus că ajutoarele externe sunt aproape similare cu cele care erau aşteptate în acest an, dar care au fost îngheţate până la semnarea în urmă cu o lună a unui nou acord de creditare cu FMI.

„Este vorba despre o tranşă de la Guvernul României, un împrumut de la Banca Mondială. Va fi, de data această, încă un împrumut, o tranşă de la FMI. Mai nou, va fi şi un împrumut de asistenţă macro-financiară din partea UE în sumă de 40 de milioane de euro, tranţa pentru 2017.”

Unii experţi atrag atenţia că sectorul public a devenit din ce în ce mai dependent de finanţarea externă care, în anii trecuţi, reprezenta până la 12 la sută din totalul veniturilor.

În proiectul bugetului sunt prevăzute venituri de circa 33 de miliarde de lei cu aproape 10 la sută mai mult decât în acest an. Jumătate din veniturile preconizate ar urma să vină din TVA.

Cheltuielile planificate constituie aproape 37 miliarde de lei, în creştere cu 9 la sută faţă de acest an. Această creştere vine pe fundalul unor majorări de salarii planificate pentru funcţionari publici, judecători şi procurori, inclusiv dublarea salariilor angajaţilor vamali.

O parte din cheltuieli vor fi destinate pentru stingerea datoriei de stat care va creşte în 2017 şi va atinge o cotă de peste 42 la sută din PIB.

Începând cu anul viitor va începe răscumpărarea împrumuturilor de peste 13 miliarde de lei oferite de Banca Naţională pentru acoperirea găurilor din băncile falimentare. Aceste împrumuturi au fost transformate în datorie publică care ar urma să fie achitată timp de 25 de ani la o dobândă de 5 la sută. Ministrul Octavian Armaşu a reiterat că achitarea acestei datorii nu va fi o povoară pentru contribuabili:

„În 2017 se prevăd 50 milioane de lei pentru răscumpărarea acestora şi 618,2 milioane lei pentru plata dobânzilor. Sumele respective vor fi acoperite din contul mijloacelor din vânzarea activelor băncilor aflate în procedura de lichidare, precum şi unor active sechestrate sau recuperate în total de 700 milioane lei. Noi am inclus o sumă mai prudenţială. Estimările arată că teoretic am putea conta pe încasări mai mari.”

În proiectul bugetului se menţionează că economia Republicii Moldova se va redresat treptat, va reveni pe un trend ascendent, dar cu ritmuri foarte lente. Pentru 2017 este prognozată o creștere economică de 3 la sută. Cu peste 9 la sută ar urma să crească importurile, dar şi exporturile.

Executivul a decis tot luni să prelungească pe un termen de doi ani activitatea în bază de patentă, care urma să fie interzisă începând cu anul viitor. În varianta iniţială proiectul de lege prevedea prelungirea cu doar un an a patentelor, dar şi o triplare a preţurilor acestora. În varianta aprobată, însă, termenul a fost extins cu încă un an, iar costurile patentelor au fost majorate neesențial. Premierul Pavel Filip a spus că această este decizia de compromis la care s-a ajuns în urma consultărilor cu deținătorii de patente, care au organizat anterior mai multe proteste.

XS
SM
MD
LG