Linkuri accesibilitate

Așa cum s-a intâmplat cu Brexit și cu alegerea lui Donald Trump in SUA, cele două scrutinuri extrem de importante pentru Europa care s-au derulat duminică în Italia și Austria au produs rezultate exact opuse celor așteptate și anunțate de sondaje.

În Austria nu a câștigat candidatul dreptei extreme Norbert Hofer, ci ecologistul Alexander Van der Bellen.

În Italia, Matteo Renzi a pierdut pariul electoral, anunțând că se retrage după ce alegătorii au respins reformele sistemului politic propuse de el.

Din nou, ca în cazul Brexit în Marea Britanie, s-a dovedit că referendumul este o armă cu dublu tăiș și că în situația actuală populația, mai peste tot in Europa, este tentată de discursul populist si anti-UE.

Ca o consecință a rezultatului referendumului din Italia, euro a scăzut deja, iar situația este discutată astăzi și mâine, luni și marți, de către miniștrii de finanțe și cei ai economiei din țările UE, în absența ministrului italian Pier Carlo Padoan, care a anunțat brusc că nu se va deplasa la Bruxelles, ceea ce riscă să sporească neîncrederea piețelor, cu toate că Padoan a rămas la Roma mai degrabă pentru că numele lui e rostit insistent ca fiind viitorul prim-ministru.

Duminică, după anunțul victoriei lui Van des Bellen in Austria, piețele se amelioraseră. Van der Bellen a câștigat cu 51.68 % contra 48.32 % pentru Norbert Hofer. În luna aprilie, Van der Bellen, independent, câștigase cu 50,3% din voturi.

Funcția de președinte este simbolică în Austria, fără atribuții concrete. Partidul FPÖ ar fi putut însă profita de asta pentru a încerca să ocupe în viitor funcția importantă de cancelar.

În Italia, scorul a fost de aproape 60% împotriva reformelor lui Renzi. Diferența de 20 % este uriașă și justifică anunțul demisiei lui Renzi. Referendumul și-a modificat de-a lungul timpului miza, transformându-se într-un test în jurul persoanei lui Renzi. Prezenţa la urne a fost de asemenea masivă, cu 68,4%.

Reformele propuse de Renzi prevedeau o reducere drastică a puterilor Senatului, căruia i s-ar fi retras dreptul de a confirma guvernul și de a vota legi, precum și o limitare a puterilor regiunilor și suprimarea provinciilor. Numărul senatorilor ar fi coborît de asemenea de la 315 la 100.

Renzi a avut împotriva lui vasta majoritate a clasei politice italiene, mergând de la extrema dreaptă la populiștii din Mișcarea 5 stele, Liga Nord și Forza Ialia a lui Berlusconi. Chiar și unii dizidenți din Partidul Democrat al lui Renzi au votat impotriva reformelor.

Italia riscă acum să trebuiască să folosească fonduri publice, ceea ce ar avea repercusiuni asupra întregii UE. Italia este a treia economie a UE și una din țările fondatoare, iar experții sunt de acord că o ieșsire a Italiei din UE ar da lovitura de grație Uniunii Europene.

Asta ar risca să se întâmple, după modelul britanic, dacă la putere în urma unor noi alegeri ar veni o coaliție a dreptei populiste, conduse de Mișcarea 5 stele ai lui Beppe Grillo. Grillo promite renunțarea la moneda unică euro, închiderea frontierelor și expulzarea migranților care nu sunt cetățeni UE.

Căderea actualului guvern italian ar putea așadar avea consecințe grave și pentru masa de muncitori migranți, legali sau ilegali, printre care și moldovenii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG