Linkuri accesibilitate

Rezoluţia Forumului mass-media din Republica Moldova (anticorupție.md)


„Pe urmele averilor ilicite: Opt deputați cer înființarea unei agenții de recuperare a bunurilor infracționale” (Moldnova.eu).

Editorialistul Dumitru Spătaru de la Tribuna.md trece în revistă pericolele ce planează asupra preşedintelui ales Igor Dodon. În opinia autorului, cel mai mare pericol pentru fostul lider socialist la moment este să fie considerat omul actualei guvernări. Un alt mare pericol pentru Igor Dodon este să fie contestat în continuare de către forțele ce reprezintă circa jumătate din numărul de alegători activi din Moldova. Aceasta nu doar că nu-i va permite să devină un Președinte al tuturor cetățenilor, așa cum a declarat imediat după alegeri, ci îl va ține sub o presiune enormă pe toată durata mandatului. Dacă dorește să evite aceste pericole, scrie Dumitru Spătaru, noul Președinte al Republicii Moldova trebuie să se pregătească temeinic de pe acum de exercitarea mandatului, în special în prima perioadă a acestuia, altfel riscă să nimerească în situații destul de neplăcute și cu urmări imprevizibile.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct

Jurnalistul Răzvan Voncu de la Bucureşti analizează într-un editorial de pe Adevărul.ro atitudinea preşedintelui ales, Igor Dodon, faţă de ţara vecină. Autorul aminteşte recentul interviu oferit de Igor Dodon pentru TVR în care fostul socialst a sintetizat relaţia Moldova-România în următorul fel: „frate, frate, dar fiecare la casa lui”. Problema e că relaţia dintre România şi Republica Moldova nu este cea dintre două case, scrie Răzvan Voncu, ci cea dintre o casă (bună, rea, dar cu siguranţă bine aşezată în sat) şi o cocioabă sadea. O cocioabă în care mâncarea şi căldura sunt pe sponci, iar locatarii ei se au precum şoarecele şi pisica. A sugera că România, membră a Uniunii Europene şi a NATO, cu cea mai mare creştere economică din UE şi cu acces la fonduri de miliarde, râvneşte la sărăcia lucie din Basarabia înseamnă a fi complet rupt de realitate, crede autorul.

Portalul specializat pe teme economice Mold-street.com aminteşte că duminică, 4 decembrie, s-au împlinit 25 de ani de la semnarea „Tratatului cu privire la succesiunea de drept a fostei datorii de stat şi a activelor URSS”, document ce preciza cât îi revine Moldovei atât din averea, cît şi din datoria fostului imperiu sovietic. Aflaţi, bunăoară, că Republica Moldova, la fel ca şi celelalte foste republici, urma să moștenească o parte din flota comercială sovietică. În 1992 a existat şi un proiect de Acord privind împărțirea navelor maritime civile ale fostei URSS, iar Moldovei îi reveneau între 20 şi 50 de vase maritime. Oficial însă ţara nu a primit nici un vas. Ministerul Transporturilor explica încă 15 ani în urmă această situaţie prin faptul că „celelalte state au refuzat să transmit Republicii Moldova navele maritime civile”.

Portalul Anticorupţie.md face trimitere la rezoluţia Forumului mass-media din Republica Moldova, eveniment care s-a desfășurat la Chișinău între 2-3 decembrie și a întrunit peste 240 de jurnaliști. Potrivit actului adoptat, în 2016 se constată o degradare fără precedent a calității produselor oferite de multiple mass-media importante, mai ales, în perioada alegerilor prezidențiale „care mai degrabă au dezinformat decât au informat electoratul”. Totodată, se atestă o concurență neloială în domeniul mass-media și în cel al publicității comerciale, fapt ce dăunează grav pluralismului și democrației în sine. Între altele, comunitatea mass-media din Republica Moldova a condamnat lipsa de reacție a autorităților statului la factorii nocivi care au influențat negativ dezvoltarea presei într-un mod democratic și a cerut Parlamentului, Guvernului, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum și altor structuri să nu mai mimeze angajamente asumate doar de ochii lumii, ci să implementeze la modul real prevederile ce se regăsesc în programul de guvernare pe segmentul mass-media.

În cel mai recent editorial semnat pentru Ziarulnaţional.md editorialistul Nicolae Negru se referă la perspectiva deschiderii unui birou NATO la Chișinău, cu funcții civile, în urma unui acord semnat la Bruxelles de către premierul Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ştirea, scrie autorul, i-a tulburat nu numai pe băgătorii de seamă ai „lumii ruse”, pe NATOfobii de meserie, dar și pe unii naivi și înveterați apărători ai sublimei noastre „neutralități” care lipsește cu desăvârșire, dar alimentează niște iluzii dăunătoare suveranității și independenței Republicii Moldova. Totuși, spre liniștea sufletească a „neutraliștilor” noștri trebuie să spunem că, în afară de semnificația simbolică a faptului în sine, deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chișinău nu amenință în niciun fel „neutralitatea” mioritică, ci doar va contribui la o mai bună colaborare în cadrul proiectelor deja existente.

„Pe urmele averilor ilicite: Opt deputați cer înființarea unei agenții de recuperare a bunurilor infracționale”, este titlul articolului semnat de Vasile Gancev pentru portalul Moldnova.eu. Astfel, cei care vor finanța ilegal partide politice sau campanii electorale, care vor gestiona fraudulos băncile, vor tolera corupția aflându-se în funcții publice sau vor fi găsiți vinovați de spălarea banilor ar putea să-și ia rămas bun de la averea sa, inclusiv de la cea aflată peste hotare. Un proiect de lege pregătit de un grup de deputați democrați și un liberal prevede înființarea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) care să se ocupe de persoanele certate cu legea. Despre necesitatea înființării unei astfel de instituții s-a vorbit în Parlament, la începutul lunii octombrie, în cadrul unor audieri parlamentare pe domeniul justiției. Atunci, vicedirectorul CNA, Cristina Țărnă, a specificat că Parlamentul ar trebui să modifice Legea privind recuperarea bunurilor infracționale în așa mod încât ori persoana, bunurile căreia au fost confiscate, ori procurorul general să aibă dreptul de a le înstrăina.

XS
SM
MD
LG