Linkuri accesibilitate

Atitudinea președintelui Klaus Iohannis în problema minorităților din România (contributors.ro)


Reacțiile României față de pericolul rusesc (România liberă; Evenimentul zilei).

Este tardivă decizia luată la ultima reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, de a se constitui un grup de lucru care să formuleze o strategie a României privind relația cu Republica Moldova. Așa crede Ioana Ene-Dogioiu, care scrie la ziare.com. Această preocupare trebuia urmărită înainte ca la Chișinău să fie ales un președinte pro-rus ca Igor Dodon. România dorește să sprijine Moldova, dar este în același timp nevoită să-și condiționeze sprijinul de progrese în sensul democrației. Or Igor Dodon nu are cum să răspundă acestor exigențe, consideră jurnalista.

România ar acționa defazat și față de pericolul rusesc, scrie Grigore Cartianu în România liberă. Recent, o rezoluție a Parlamentului European a definit acest pericol, iar definiția i se pare inspirată de ceea ce fac, în România, câteva partide politice, în frunte cu Partidul Social-Democrat, și mai multe televiziuni care le slujesc interesele. Cartianu așază între ele și postul național de televiziune. Propaganda rusă găsește aliați de nădejde în România. E vorba, spune Cartianu, de „escroci carpatini”, pentru care Uniunea Europeană înseamnă risc de pușcărie și de confiscare a averilor. Singurul lucru bun pe care se poate sprijini România: de această dată, SUA nu s-au mai oprit la Berlin, ci la Deveselu și Kogălniceanu, se mai arată în comentariul României libere.

Unul din invitații cotidianului Evenimentul zilei, Paul Ghițiu, nu împărtășește aceleași îngrijorări. După părerea lui, sperietoarea cu România înconjurată de state pro-ruse e o exagerare. România e pur și simplu izolată, lipsită de viziune, „fără prieteni, fără parteneri, fără cooperare, fără valori şi proiecte comune cu cei din jur”. Pe nedrept sunt considerate „iliberale” guvernele unor state europene care nu își mai văd viitorul alături de structurile euroatlantice. Paul Ghițiu se teme mult mai mult de „trompetele” celor care „se gudură pe lângă cei de la putere, (și)ne calmează cu piramidonul apartenenţei noastre la UE, NATO, cu parteneriatul strategic cu SUA”.

După ceremoniile prilejuite de Ziua Națională, se comentează azi inclusiv absența reprezentanților Uniunii Democrate Maghiarilor din România. Unele publicații critică ucazul dat de premierul ungar Viktor Orban, care le-ar fi „aaqinterzis” să participe. Mai semnificativ este însă lungul comentariu semnat de Bakk Miklos pe site-ul contributors.ro privind atitudinea președintelui Klaus Iohannis în problema minorităților din România, în speță, a celei maghiare. După alegerea ca președinte a unui etnic sas, „ne așteptam, scrie Bakk Miklos, la configurarea unei noi atitudini politice 1) față de regionalism, 2) față de posibilul aport al tradiției transilvane la redefinirea constituțională a României, chestiune care se leagă de Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, și 3) față de relația româno-maghiară, în mod general”. Însă Klaus Iohannis ar fi abdicat de la ceea ce era prevăzut chiar în platforma inițială a Forumului Democratic German, structura etnico-politică în numele căreia Iohannis a deținut mai multe mandate de primar al municipiului Sibiu: e vorba de „moștenirea constituțională a Transilvaniei (...) de Constituția nescrisă, istorică a acestei regiuni (cuprinsă în cutume, reglementări istorice locale și regionale, în jurisdicții diferențiate)”. În numele acestui principiu, semnatarul de la contributors.ro cere „regionalizarea spațiului transilvan”.

XS
SM
MD
LG