Constantin Codreanu, care scrie pe Ziare.com despre cum e trăită ziua de 1 Decembrie în Republica Moldova, este prezentat drept „analist politic, jurnalist, activist civic, Președinte executiv al Consiliului Național al Reîntregirii (România), reprezentant al Blocului Unității Naționale (Republica Moldova) si militant pentru reunirea celor două state românești”. El reamintește că în Declarația de independență a Republicii Moldova, votată de Parlamentul de la Chișinău în 1991, pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat "ca nula ab initio" și s-a cerut „lichidarea consecințelor lui politico-juridice”. Astfel, consideră Codreanu, „basarabenii au spus clar (atunci) că vor revenirea în cadrul unei Românii reîntregite”. În 25 de ani, acest lucru nu s-a realizat, dar tot mai mulți români din Republica Moldova își doresc ca 1 Decembrie să fie ziua naționala a Țării pe care o iubesc, căreia îi aparțin și din care trebuie să facă parte”.
Ioan Stanomir, într-un articol publicat pe Contributors.ro și reluat de revista 22, îndeamnă la recitirea Declarației de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. ”Nici un alt text scris în limba română, poate cu excepţia înflăcăratei “ Proclamaţii de la Islaz”, nu este mai generos şi vizionar. Nici un alt rtext scris de români nu egalează ambiţia acestei Declaraţii de a reuni, sub acelaşi arc al dreptăţii şi al dreptului, libertatea, demnitatea umană şi democraţia”. În acest document se găsesc ”fundaţiile unei Românii care ar fi putut fi democratică, pluralistă, policentrică şi decentă”, da, adaugă Stanomir, aspirațiile generoase au fost trădate în deceniile următoare de către politicieni. În interbelic, la venirea comuniștilor, în ceaușism, dar și în postceaușism. Principiile Declarației de la Alba Iulia pot fi însă, încheie comentatorul politic, ”temelia libertăţilor noastre viitoare. Recitirea Declar ației de la Alba Iulia este adevăratul act de patriotism, în această zi de parade militare”.
Pe site-ul Ziare.com, istoricul Dorin Dobrincu reamintește principiile de bază ale documentului fondator al României Mari și spune că ar prefera ca această zi, aleasă drept zi națională după căderea comunismului, să fie mai puțin o sărbătoare a statului, a oficialităților, și mai mult una a societății, a oamenilor.
Din ce se hrănește azi mândria de a fi român, atâta câtă mai este? Cristian Câmpeanu (revista 22) crede că din realizările la care țara a fost practic împinsă dinspre structurile occidentale în care a intrat: Uniunea Europeană și NATO. Românii sunt încă în „confuzie morală”, de vreme ce există partide (Partidul România Unită), posturi de televiziune, politicieni care se aliniază sloganului: ”Bunăstare, nu dosare” (de corupție).
Exact despre asta scrie Dan Tapalagă pe site-ul Hotnews: a fost sau nu corectă decizia președintelui Klaus Iohannis de a nu invita la tribuna oficială de la Parada militară politicieni cu probleme penale? Tapalagă crede că da, și că președintele a argumentat foarte bine: „Prin manifestările de 1 Decembrie nu dorim doar să omagiem trecutul, ci și să creionăm viitorul României, care se bazează pe respectarea valorilor UE, ale NATO și toate acestea au un punct comun foarte puternic - statul de drept. Și atunci cred că este bine să dăm semnale puternice lesne de înteles că de la vârful statului se promovează curățenia politică”, a spus șeful statului, iar jurnalistul, de la Hotnews îl citează.
