Linkuri accesibilitate

Reforma administraţiei centrale de la Chișinău și sfântu-așteaptă


Guvernul a adoptat joi o strategie de reformare a administrației centrale prin care îşi propune să optimizeze cheltuielile şi să sporească eficienţa instituţiilor de stat. De asemenea, anunţă că aceasta reformă ce ar urma să fie finalizată în 2017 va pregăti reorganizarea administrativ-teritorială. Un studiu efectuat de Centru analitic Expert grup arată că din 2008 a crescut şi numărul de personal din Cancelaria de stat şi s-au dublat cheltuielile pentru întreţinerea aparatului funcţionăresc, cheltuieli ce ar fi de două ori mai mari ca pondere în bugetul de stat faţă de alte state. Ce presupune reforma anunţată de executivul de la Chişinău a căutat să afle Valentina Basiul.

Despre reformarea administraţiei centrale şi cheltuirea mai raţională a banilor publici se discută în Republica Moldova de mai mult de zece ani. S-au făcut numeroase studii, strategii şi planuri de acţiuni, unele dintre ele pentru a ademeni partenerii de dezvoltare ca aceștia să ofere suport financiar, o recunosc foşti sau actuali funcţionari.

Reformarea administraţiei de stat se regăseşte în memorandumul semnat cu FMI şi în foia de parcurs asumată de Chişinău în dialogul cu UE.

Până acum scuza de serviciu era lipsa de voinţă politică. Premierul Pavel Filip promite că de această dată oricât de nepopulare vor fi reformele ele vor fi duse la bun sfârşit:

„Prea mulţi ani ţara noastră a fost ţinută captivă frustrărilor unor politicieni şi prea multă acţiune populistă, dacă vreţi, a fost făcută din partea politicienilor. A venit timpul reformelor şi, aşa cum am promis, noi vom fi guvernul care va implementa reforme adevărate în Republica Moldova, chiar dacă nu întotdeauna acest lucru este popular”.

Recent, în urma unui studiu realizat la comanda UE despre eficiența Cancelariei de stat, a fost redus numărul personalului angajat de la 233 de persoane la 160. S-a stabilit că numărul cinovnicilor era cu mult mai numeros decât în ţările UE şi că cheltuielile alocate întreținerii acestora era de două ori mai mare ca pondere în bugetul de stat faţă de alte state. În plus, Cancelaria de stat include funcții improprii ce dublează alte autorităţi.

Analiza nu a vizat instituțiile aflate în subordinea Cancelariei - de la baza auto, direcția pentru administrarea clădirilor guvernului până la complexul Casa presei, editura Universul sau spitalul - , despre care mulţi angajaţi ai guvernului nu cunosc exact cu ce se ocupă, spune Ion Gumene de la Centrul analitic Expert-grup care a lucrat în executiv în perioada 2008-2015.

Potrivit lui Gumene, multe din aceste instituţii au fost create până la declararea independenței Republicii Moldova şi nu au fost supuse niciodată unor analize în scopul determinării eficienței acestora.

De asemenea, există ministere şi agenţii în subordonare guvernamentală. Ultimele studii în cazul acestora, din anii 2006-2007, nu mai sunt însă actuale. Iată de ce, crede Ion Gumene de la Expert-grup, anul viitor cei implicaţi în reformă vor stabili reguli clare, aşa cum cer partenerii externi, pentru a-i responsabiliza pe funcţionari şi demnitarii publici.

„Nu poţi de pe acum să zice ce minister cu ce minister va fi comasat, pentru aceasta este nevoie de o analiză funcțională care trebuie să zică ce funcţie are ministerul, ce funcţii nu trebuie să fie făcute de minister dar ele costă şi există personal dedicat pentru aceste funcții, după care se ia decizia din punct de vedere al raţionalizării procesului de bună guvernare, de a lichida funcţii inutile sau care nu sunt proprii ministerelor, care nu sunt proprii guvernului în general, sunt funcţii pe care trebuie să le facă sectorul privat”.

Despre optimizarea, comasarea sau lichidarea unor agenţii şi instituţii guvernamentale se vorbeşte de câteva luni pe culoarele cabinetului de miniştri. Unele surse avizate spun că rezistenţa pe interior i-a făcut pe guvernanți să limiteze reforma deocamdată la Cancelaria de Stat. Cei implicaţi în procesul de reformare nu au făcut publică lista unităţilor optimizate.

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei pentru Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, a anunţat că instituţia pe care o conduce ar urma să fie lichidată, funcţiile urmând să treacă la Inspectorat de Supraveghere Tehnică de pe lângă Ministerul Economiei

Este necesară această reformă instituțională, spune Ion Ştefăniţă, dar înainte de a disponibiliza ar fi bine să existe consultări publice:

„Eu aşteptam optimizările acestea pentru instituțiile parazitare care consumă pentru societate, pentru cetăţean. Iată când s-au apucat de şapte unităţi a Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, cu un buget prăpădit de 580 de mii de lei, eu îmi pun întrebarea: ce fel de reforme vor fi acestea? să lichideze instituţiile incomode? După 2009, când eu consider că s-a făcut o reformă în domeniul patrimoniului cultural, mecanismul de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a început să funcționeze, sunt anumite rezultate. Iată acum, când am devenit incomozi pentru anumite scheme de corupţie, care au stat la baza eliberării actelor permisive care au dus la demolarea monumentelor de arhitectură sau alte ilegalității din domeniu, ei încep această reformă cu Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor”.

Expertul Ion Gumene spune că e nevoie de o viziune complexă la nivel de Cancelarie de stat despre instituţiile ce ar urma să fie comasate. Doar la nivel de guvern se pot stabili cine face politici, cine le pune în aplicare, cine acordă suport etc.

XS
SM
MD
LG