Linkuri accesibilitate

Principalii finanțatori ai mai multor concurenți în cursa prezidențială (anticorupție.md).

Deschiderea unui Birou de legătură al NATO la Chişinău este comentată de analistul Iulian Chifu pe deschide.md. Analistul observă că decizia are loc înainte de confirmarea în calitate de învingător al scrutinului prezidențial a politicianului pro-rus Igor Dodon care se opune apropierii de NATO. Iulian Chifu crede că e un pas important şi o „reasigurare puternică asupra faptului că alegerea președintelui pro-rus nu va schimba orientarea strategică a Republicii Moldova”. Analistul crede că Rusia ar intenţiona să marcheze și ea simbolic victoria de la Chișinău a „pupilului său”. Igor Dodon ar putea obţine ridicarea embargoului la produse moldovenești în cadrul vizitei oficiale pe care a anunţat că o va face la Moscova.

La același subiect, analistul politic Vlad Ţurcanu notează că „deschiderea unui birou NATO la Chișinău este un semnal puternic și cu o încărcătură simbolică”. Vorbind la o emisiune la Radio Chişinău, Vlad Ţurcanu a mai spus că Armata Națională, care a fost slăbită serios din cauza unei subfinanțări în ultimii 15 ani, nu are altă alternativă decât o relație cu NATO pentru că „Alianța ar putea să ne ajute să ne sporim capabilitățile armatei”. Analistul mai crede că deschiderea unei reprezentanțe NATO la Chișinău, ar ajuta la o mai bună înțelegere în rândul populației Republicii Moldova asupra a ceea ce înseamnă Alianța Nord-Atlantică.

Portalul anticoruptie.md publică o investigație despre principalii finanțatori ai mai multor concurenți ai cursei prezidențială. Aflați, între altele, că pentru campania lui Iurie Leancă au donat bani milionarul moldovean Anatolie Stati, dar și foși conducători ai băncilor falimentare implicate în furtul miliardului. Un fost vicepreședinte al BEM, precum și ex-președintele și ex-vicepreședintele băncii Unibank au livrat pe contul candidatului Iurie Leancă câte 40 de mii de lei fiecare. Unul dintre ei și anume fostul șef al Unibank se afla acum în arest la domiciliu fiind bănuit de acordarea unor credite neperformante, scrie sursa citată. Candidata Inna Popenco care a fost retrasă din cursă a fost și ea finanțată de companii din holdingul Shor care ar avea implicații, potrivit raportului Kroll, în furtul din sectorul bancar. Cel puțin doi dintre cei care au finanțat campania lui Mihai Ghimpu au făcut donații care depășesc veniturile pe care le-au declarat. Este vorba de șeful întreprinderii Calea Ferată, Iurie Topală, și șeful întreprinderii de stat Gările și stațiile auto, Ștefan Vieru. Însuși Mihai Ghimpu și-a finanțat campania cu peste 450 de mii de lei, ceea ce reprezintă jumătate din ce a câștigat pe tot parcursul anului trecut.

„Moldova revine pe piața rusească”, titrează Nezavisimaia Gazeta într-un articol despre rezultatele ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare economică, care a avut loc, marți, la Moscova. Autoarea articolului subliniază că autoritățile de la Chișinău negociază concomitent cu Bruxelles-ul și Moscova. „În timp ce vicepremierul moldovean Octavian Calmîc deschidea piața rusească pentru producția din Moldova, premierul Pavel Filip explica la Bruxelles necesitatea acestui pas”, scrie reporterul. Octavian Calmîc a declara sursei citate că realizarea protocolului semnat de ambele părți ar urma să elimine barierele în relațiile dintre Chișinău și Moscova.

La același subiect, newsmaker.md îl citează pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a spus că deși acordul bilateral a fost coordonat, problema taxelor comerciale nu a fost deocamdată soluționată. Sursa citată mai scrie că în protocolul final nu s-ar regăsi mai multe propuneri ale Chișinăului, între care, eliminarea restricțiilor pentru produselor vegetale și animale moldovenești. Acordul de liber schimb al Moldovei cu UE continuă să fie privit ca o „problemă” de partea rusească din punct de vedere al accesului pe piaţa moldoveană a produselor, serviciilor şi investiţiilor ruseşti.

Această precizarea a fost făcută de un consilier al lui Rogozin, Dmitry Loskutov, după ce publicația rusească Kommersant a scris că Moscova nu ar mai fi împotriva participării concomitente a Moldovei în regimurile de comerț liber cu UE și CSI. Potrivit Kommersant, o serie de probleme de actualitate au fost evitate „deliberat” pentru a fi ulterior discutate cu Igor Dodon care urmează să vizitele Rusia până la finele anului. Astfel Moscova îi va oferi posibilitate noului președinte ales al Republicii Moldova să se remarce din start pe direcția pro-rusească.

Igor Volniţchi constată pe tribuna.md că alegerile parlamentare care au avut loc în urmă cu doi ani vor intra în istorie ca „marea păcăleală naţională”. „S-a făcut totul ca Parlamentul ales atunci să nu corespundă voinţei reale a alegătorilor”, notează Volniţchi. El observă că ţara a ajuns să fie condusă de partidele ce s-au situat pe locurile patru şi cinci în alegeri, iar partidele de pe primele trei locuri în preferinţele alegătorilor au rămas în opoziţie. Igor Volniţchi mai observă că în această perioadă, Moldova a fost condusă de trei prim-miniştri cu mandat deplin, de trei Premieri interimari, au fost trei coaliţii de guvernare, dar şi două crize politice de proporţii. „Cam mult pentru o ţară atât de mică şi pentru o perioadă atât de scurtă”, constată comentatorul. El concluzionează că „în aceşti doi ani, (…) , ţara niciodată nu a fost condusă conform voinţei poporului, exprimate în cadrul precedentelor alegeri parlamentare”.

Jurnal.md publică un comentariu semnat de Dinu Plîngău, activist al Platformei „Demnitate şi Adevăr”. El crede că pentru victoria în alegerile prezidenţiale, Igor Dodon ar fi „cedat funcţia de procuror general”, o „figură cheie” pe tabla de joc a politicii moldovene. El anticipează că viitorul procuror va fi numit de actualul preşedinte, Nicolae Timofti şi că la mijloc ar exista o înţelegere între „gaşca lui Plahotniuc de la guvernare şi opoziţia geopolitică reprezentată de Dodon”. Dinu Plîngău crede că funcţia de procuror va reveni unei persoane care „şi-a demonstrat fidelitatea” actualei guvernări şi că ar putea fi Viorel Morari, actualul şef interimar al procuraturii anticorupţie. „Cât nu e târziu, toate privirile societăţii în întregime şi a cercurilor de influenţă, a partidelor care se declară anti-oligarhice trebuie să fie pe desemnarea Procurorului General, figură mult mai influentă decât un preşedinte în Republica Moldova”, conchide Dinu Plîngău.

Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, observă că Ziua Naţională a României, 1 decembrie, „ne prinde în acest an la Chișinău într-o situație cu totul neordinară, cu doi președinți, unul pe final de mandat, Nicolae Timofti, căruia nu-i putem reproșa, dimpotivă – trebuie să-i apreciem respectul pentru Istorie și Neam, și altul, parcă ales, dar nevalidat încă, socialistul de profesie Igor Dodon, pentru care antiromânismul este o meserie profitabilă, la care ține, pe care o profesează și din care se hrănește”. Petru Grozavu îi recomandă lui Igor Dodon „să fie mai atent” la ce i se cere din partea Moscovei și să renunțe la retorica electorală, ca să nu se certe nici cu Istoria, nici cu Kievul, nici cu Bucureștiul și nici cu americanii, că „asta am înțeles că vrea să facă, după ce a aflat marți că la Chișinău va fi deschis un Centru NATO”.

Ziarul de Gardă mai scrie că la Aeroportul Internaţional Chişinău „investitori străini fac reparaţii din taxele pasagerilor”. La trei ani de la concesionarea aerogării, firma care a câștigat concursul și-a schimbat de mai multe ori fondatorii, principala poartă aeronautică a Republici Moldova ajungând în prezent în posesia unor „firme off-shore”. Beneficiarii finali se pare că nu sunt cunoscuți nici de către autoritățile statului, scrie sursa citată. Lucrările de renovare la Aeroport se fac mai mult din „taxele aeroportuare, impuse fiecărui pasager la plecare, decât din milioanele promise în contractul de investiții”.

Mold-street.com preia o analiză semnate de economistul Jörg Radeke de la German Economic Team Moldova. Economistul german constată că trecerea de la actuala cotă de 8% a TVA la cea de 20% la produsele agricole şi alimentare ar putea duce la creşterea veniturilor la buget cu peste un miliar de lei. Expertul a calculat că în 2014, de exemplu, bugetul de stat a încasat de lei din aplicarea TVA la produsele agricole şi alimentare doar 884 de milioane, ceea ce reprezintă sub 3% din totalul veniturilor bugetare. Majorarea cotei TVA ar putea avea ca efect nu doar încasări mai mari la buget, dar şi o creştere cu până la 0,5% a cheltuielilor consumatorilor, „Povara fiscală ar putea fi mai ridicată pentru gospodăriile cu venituri joase, care cheltuie o pondere mai mare din venituri pentru produse alimentare. Această problemă ar putea fi soluţionată însă prin majorarea cu circa 300 de lei a venitului minim garantat, de exemplu”, susţine expertul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG