Experta de la Bucureşti, Raluca Răducanu, semnează pe agora.md analiza „Victorie fără învingător”. Experta crede că Igor Dodon a fost un „candidat slab”, care a ales în campania electorală soluţia facilă, cea „a populismului, a jumătăților de adevăr sau a minciunii, a propagandei și a etichetărilor”. Raluca Răducanu consideră că Igor Dodon „a pierdut nu doar o victorie incontestabilă”, ci și „o mare parte din țară”. „Deși se declarase „președinte al tuturor”, în prima sa ieșire publică de după alegeri, Igor Dodon a accentuat clivajul dintre el și electoratul Maiei Sandu, amenințând contestatarii cu organizarea unor contramanifestații ce pot escalada violent”, observă experta. Ea crede că Dodon își construiește un tip de legitimitate bazat pe forță, nu pe vot, ceea ce, crede experta, este un „indicator al slăbiciunii”. Raluca Răducanu concluzionează că „Igor Dodon va fi un președinte slab”.
Mădălin Necșuțu notează într-un editorial din Evenimentul Zilei, ediția de la Chișinău, că Igor Dodon a ales să meargă pe o „carte a închiderii de culoare cu singurii său vecini – România și Ucraina”. Iar Moscova „i-a și desenat pașii” ce îi are de făcut: să aleagă un nou Consiliu al Securității, să anunțe un referendum privind integrarea eurasiatică și să încerce să aleagă un nou Parlament. „Fluctuațiile sale de discurs nu denotă numai oportunism politicianist, ci și o frică a lui Dodon. Cu astfel de atitudine impredictibilă este greu de crezut că Dodon va lega mare cooperare cu Occidentul pe care, speră el, îl va mulge de bani ca un vițel blând. Poate sloganul mai potrivit de campanie ar fi fost „cu mâna-n buzunarul UE și cu sufletul în raiul rusesc!”.
Politologul Vitali Andrievschi analizează pe ava.md cauzele eșecului Maiei Sandu în scrutinul prezidențial. El afirmă că Sandu ar fi putut câștiga alegerile însă doar teoretic și numai dacă nu ar fi făcut parte din guvernele anterioare. Andrievschi mai crede că o parte din votanții Maiei Sandu nu ar fi votat atât pentru ea, cât împotriva lui Dodon, considerând că aleg astfel răul cel mai mic. Analistul crede că Maia Sandu a făcut însă prea puțin pentru a demonstra că este răul cel mai mic în această cursă. Andrievschi aduce mai multe argumente și ajunge la concluzia că Maia Sandu nu a reușit să identifice o temă a campaniei, acel proiect pentru Moldova care ar fi inspirat alegătorii să vină la urne și să-și dea votul pentru ea. Andrievschi spune că, evident, și Igor Dodon a contribuit la înfrângerea Maiei Sandu, dar, în general, laudă prestaţia acestuia.
Anatilstul Igor Volniţchi notează într-un comentariu pe tribuna.md că votul transnistrenilor a jucat un rol important în victoria lui Igor Dodon. „Deşi nu au votat în număr impresionant de mare transnistrenii au reuşit totuşi să fie buturuga mică care a răsturnat carul mare”, observă analistul. El crede că acestui segment de alegători i se va atrage pe viitor o atenţie mai mare, chiar dacă spre deosebire de diaspora, rezidenţii regiunii transnistrene nu se prea interesează de ceea ce se întâmplă pe malul drept al Nistrului şi votul lor e mai curând „unul manipulat decât conștient”. Analistul anticipează că la viitorul scrutin parlamentar voturile celor 400 de mii de alegători din regiunea transnistreană pot face diferenţa în favoarea forţelor pro-ruse, care ar putea obţine chiar o majoritate constituţională.
Un articol de opinie la acelaşi subiect întitulat „Am pierdut Corjova, am pierdut Moldova” publică portalul moldova.org. „Mobilizarea organizată a alegătorilor cu drept de vot din regiunea transnistreană a produs și va produce cele mai grave consecințe pentru progresul Republicii Moldova și aspirația europeană a acesteia”, se arată în articol. Autorul notează că practica votului organizat al transnistrenilor a fost aplicată, cel puţin în satul Corjova, şi la alegerile locale, ceea ce ar fi consolidat influenţa administraţiei de la Tiraspol în zonă. La scrutinul prezidenţial, notează autorul, Tiraspolul a dat din nou o lecție Chișinăului și a arătat la regulile de joc pe tabla de șah. „Cetățenii din dreapta Nistrului au prins ură și vor răzbunare pe cei din stânga Nistrului. Pe agenda publică apar alte probleme cu consecințe ireversibile”, se concluzionează în articol.
În articolul „sponsorii preşedintelului” din Ziarul de Gardă aflaţi cine sunt persoanele care au finanţat campania electorală a lui Igor Dodon. Pentru a deveni preşedinte, Dodon a cheltuit 8,4 milioane de lei, bani donaţi de circa 400 de persoane potrivit rapoartelor financiare. Cele mai generoase donaţii au venit de la deputaţi şi consilieri municipali socialişti. Printre donatori se regăşeşte şi diaconul Ghenadie Valuţa, cunoscut critic al minorităţilor sexuale. Acesta a donat aproape 50 de mii de lei şi s-a implicat activ în promovarea lui Igor Dodon și în denigrarea contracandidatei sale, Maia Sandu pe rețelele de socializare. În articol se menţionează că Valuța nu a răspuns la apeluri pentru a explica proveniența banilor donaţi lui Igor Dodon.
Ziarul de Gardă a întrebat mai mulţi lideri de opinie şi experţi dacă mai există loc pentru împăcare între candidatul stângii Igor Dodon care se declară „preşedintele tuturor” şi cei care contestă rezultatele alegerilor. Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, consideră că „după o campanie atât de murdară şi urâtă, nu cred că Dodon a mai lăsat loc pentru împăcare. Protestele trebuie continuate cât mai masiv, iar Curtea Constituţională, în ultimă instanță, trebuie să aplice legea după cum arată lucrurile”. Expertul în drept constituţional, Nicolae Răilean crede că Igor Dodon „nu are cum să fie un președinte al tuturor, după ce a polarizat societatea”. Expertul mai afirmă că aceste alegeri au fost, de fapt, o „capcană”, pentru că președintele, oricum, „nu va avea mai multă putere decât avea”. „Eram o societate divizată şi acum vom fi şi mai divizaţi”, consideră comentatorul politic Valentin Krîlov. În opinia sa, Igor Dodon a câştigat scrutinul prin fraude fiind ajutat de Plahotniuc. Comentatorul anticipează o eventuală reconfigurare a majorității parlamentare cu participarea socialiştilor. „Dodon a colaborat cu Plahotniuc şi până la alegeri, şi în alegeri şi va face-o şi după”, conchide Valentin Krîlov.
