Lderul PSRM Igor Dodon a făcut parte din grupul politicienilor moldoveni care au susținut necondiționat acțiunile Federației Ruse, și au condamnat sancțiunile impuse de Occident Moscovei din cauza anexării peninuslei ucrainene Crimeea și a intervenției în războiul civil din estul Ucrainei.
„În noua conjunctură creată cred că e bine și noi să ne recuperăm teritoriile istorice pierdute.”
Ajuns candidat la funcția de președinte, și-a reiterat în repetate rânduri poziția in privind legitimitatea alipirii peninsulei Crimeea la Federatia Rusă.
Ulterior s-a vazut silit să dea înapoi, sub presiunea mediatică, încercând să-și nuanțeze aserțiunea.
A spus că nu ar fi fost fost înțeles corect și a avut în vedere, citez că „de jure, Crimeea aparține Ucrainei”, în schimb „de facto, Federației Ruse”.
Dar declarațiile sale au fost imediat contestate de contracandidații săi. Unul din aceștia, Marian Lupu, a spus într-o emisiune în limba rusă că nici în Crimeea, nici în altă parte din lume, Republica Moldova nu-și poate permite să recunoască modificarea frontierelor:
„Dacă Republica Moldova va recunoaște modificarea granițelor în orice parte a lumii, aceasta ar însemna o șubrezire a propriilor noastre poziții și, practic, o sentință pentru statalitatea țării noastre.”
O reacție critică a avut și ministrul apărării de la Chișinău Anatol Șalaru, care a răspuns sarcastic printr-o postare pe o rețea de socializare că „în faţa lui Dodon s-ar deschide perspectiva de a recunoaște Abhazia şi Osetia”.
Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, contracandidata lui Dodon la funcția de președinte Maia Sandu l-a acuzat pe acesta de trădare de țară:
„În condiţiile în care suntem noi, în Republica Moldova, având o regiune ocupată, controlată de un regim separatist, mi se pare o formă de trădare de stat să afirmi că Crimeea este parte a Federaţiei Ruse.”
În încercarea de a-l taxa pe Dodon, aripa tânără a Partidului Acțiune și Solidaritate a organizat un flashmob la Ambasada Ucrainei cu mesajul „Ne este rușine pentru Dodon”.
Reacții similare au venit și de la mai mulți deputați ucraineni, care au cerut declararea liderului PSRM persona non grata în Ucraina.
Majoritatea politicienilor moldoveni cu opțiuni pro-estice au tratat cu prudență subiectul.
Liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin, de exemplu, a evitat să răspundă tranșant la întrebarea „cui aparține Crimeea”:
„Toată chestia asta s-a făcut atunci când Elțîn, în stare de ebrietate, a semnat documentul de la Alma-Ata. Atunci trebuia să fie lămurită Crimeea”
În ultimii doi ani, atitudinea față de anexarea Crimeii de către Federatia Rusa a părut a funcționa ca un test de loialitate, fie față de Kremlin, fie față de autoritățile de la Kiev.
Pe lista personalităților notorii intrate în dizgrația Kremlinului a figurat Boris Nemțov care, până la asasinarea sa în 2015, era catalogat de presa rusă drept „agent american”.
O alta personalitate de referință ajunsă în cătarea propagandei este cântărețul și scriitorul Andrei Makarevici, hărțuit după un concert de caritate în Donețk.
În acelasi timp, Kremlinul și-a asigurat o galerie impunătoare de susținători în mediul intelectualilor din Rusia, cel mai vizibil și vocal fiind regizorul de film Nikita Mihalkov.
