Linkuri accesibilitate

Ana Indoitu: participarea scăzută la vot a tinerilor este un răspuns la inacțiunile politicienilor.

Bilanțul preliminar al rezultatelor alegerilor după categoria de vârstă a votanților arată că cei mai activi au fost persoanele cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, aproximativ 29 la sută din alegători. Pe mulți i-a surprins însă nu această cifră, ci cota de participarea a tinerilor din categoria de vârstă de 18-25 ani, care constituie puțin peste 10 la sută și a fost interpretată ca o pasivitate din partea tânărului alegător. Cum poate fi explicată prezența joasă la vot a acestei categorii de cetățeni, a căutat să afle Tamara Grejdeanu:

Pe internet și la unele posturi de televiziune procesul de vot pentru alegerea președintelui a putut fi urmărit în timp real. Cetățenii vedeau care este rata de participare, dar și prezența pe categorii de vârstă. În consecință, pe rețelele de socializare au apărut zeci de mesaje adresate tinerilor, care erau îndemnați să nu stea în casă și să iasă la vot. Aceste apeluri au fost urmate de reproșuri, tinerii de până la 25 de anii fiind văzuți de mulți ca alegători indiferenți.

Ana Indoitu, vicepreședinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova, susține că participarea scăzută la vot a tinerilor este un răspuns la inacțiunile politicienilor. În categoria de 18-25 de ani sunt cei a căror necesități țin de educație, angajare, prima locuință, familie, adaugă Ana Indoitu, iar cei care nu au văzut acțiuni centrate pe aceste domenii au avut un motiv în plus să nu iasă la vot:

Abordarea pe care o au azi tinerii este mai critică față de politic. Nu mai există un dialog între ei și politicieni, pentru că ei sunt foarte rupți de tot ce înseamnă realitățile tinerilor. Statul ar trebui să-și onoreze obligația de stat față de ei, și atunci când pe parcursul ultimilor cinci ani și mai mult ei nu au văzut onorarea obligațiilor, deja nu mai are loc nici exercitarea obligației de activism civic.”

La alegerile precedente, adică la parlamentarele din 2014 Comisia Electorală Centrală a inclus într-o categorie tinerii de la 18 la 21 de ani, care s-au prezentat în proporție de 4, 3 la sută, și în alta, pe cei cu vârsta cuprinsă între 21și 35 de ani, care au votat în proporție de 24 la sută.

În acest an, CEC-ul a mers pe alte categorii de vârstă, iată de ce nu poate fi făcută o analiză comparativă precisă a participări la vot a tinerilor la ultimele două scrutine, constată Mariana Buciuceanu, de la Centrul de Cercetări demografice al AȘM.

Experta mai spune că nu sunt date nici despre ponderea tinerilor cu vârsta de 18-25 de ani, în numărul total al populație. Biroul Național de Statistică, în informația pe care o oferă include tinerii în categoria populației apte de muncă, de la 16 la 61 de ani.

În sate și centre raionale, tinerii cu drept de vot sunt puțini și asta s-a văzut în rata de participare la vot, susțin specialiști ai direcțiilor raionale de tineret cu care am stat de vorbă .Una din ei, Maria Grădinar din Taraclia afirmă că din cei care au rămas, o parte tratează cu neîncredere promisiunile politicienilor iar alții sunt pur și simplu indiferenți:

„În primul rând, puțini sunt tinerii care au rămas aici, procentul celor care au plecat fie la muncă sau la studii peste hotare este foarte mare. Apoi, cei mai activi tineri, implicați, ei au căutat căi de realizare și majoritatea s-au dus, iar cei care au rămas, majoritatea dintre ei, nu sunt interesați de procese economice, politice, manifestă indiferență față de aceste lucruri.”

Sociologul Vitalie Sprînceană crede însă că pasivitatea tinerilor nu-i surprinzătoare deloc pe fundalul pasivității generale , or mai mult de jumătate din alegători nu au ieșit să-și exprime opțiunea de vot.

Pe de altă parte, spune el, nu doar în Republica Moldova tinerii cu drept de vot de până la 25 de ani manifestă un angajament civic și politic redus:

„În principiu, zona aceasta așa-zisă de tineret e un fel de mare necunoscut, pentru că nu prea știm cum gândesc politic tinerii, de ce gândesc cum gândesc, cum își construiesc ei valorile politice. Mai sunt și alte motive-absența unor dimensiuni politice ale educație. Adică tânărul nu se prea întâlnește cu politicul. El nu învață, nu ajunge să cunoască doctrine politice, nu există ceea ce s-ar numi socializare politică. Și aici, iarăși, atât partidele, cât și universitățile, cât și alte organizații ale societății civile trebuie să facă mai mult pentru a implica tinerii la orice nivel.”

În opinia lui Vitalie Sprînceană prezența redusă a tinerilor la vot ține și de mecanismele prin care ei se pot implica în viața politică, or, susține el, organizațiile de tineret ale partidelor nu au o influență reală.

La fel, o cauză a prezenței scăzute la vot a tinerilor este, în opinia mai multor observatori, dar și candidați, faptul că studenții nu au putut vota, așa cum s-a întâmplat la alte scrutine, acolo unde își fac studiile.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG