Linkuri accesibilitate

Doru Petruți: „Pentru turul doi, probabil că lucrurile se vor clarifica, şi ecuaţia va fi între vectorul estic şi vectorul vestic”


Interviu cu directorul IMAS-Chișinău.

De fiecare dată după alegeri se discută în termeni de „marele câștigător” și „marele perdant”. Cum trebuie interpretate rezultatele acestor alegeri prezidențiale după primul tur de scrutin, l-am întrebat pe sociologul Doru Petruți, directorul IMAS-Chișinău.

Europa Liberă: Cine este marele câştigător şi cine este marele perdant al acestui prim tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova?

Doru Petruți: „Marele câştigător, aşa cum arată rezultatele, este, fără îndoială, Igor Dodon. A obţinut un scor foarte bun, mult peste scorul partidului. A fost candidatul care a furnizat cifre în creştere pe tot parcursul campaniei electorale şi care, cu o prezenţă ceva mai ridicată în Găgăuzia şi în sudul ţării, probabil, astăzi ar fi fost deja preşedintele Republicii Moldova. Un alt învingător este candidatul Maia Sandu. Şi aceasta, în primul rând, pentru că un candidat fără resurse, nici măcar considerabile, a reuşit să ia 38% din opţiuni. Și aceasta, cel puţin, a încurcat şi enervat planurile PSRM, un partid care a promovat un candidat cu mult-mult mai multe resurse. Marele perdant al acestui tur e, fără îndoială, Mihai Ghimpu. Un rezultat dezastruos, de-a dreptul, care, în sfârşit, confirmă evoluţia foarte proastă din sondaje pentru candidatul Mihai Ghimpu. Sigur că lucrurile vor fi destul de complicate pentru turul doi.”

Europa Liberă: Unde se vor duce cele 6% ale lui Dumitru Ciubaşenco, care l-a reprezentat pe Renato Usatîi?

Doru Petruți: „Voturile domnului Ciubaşenco s-au dovedit, în cele din urmă, a fi foarte-foarte loiale. Şi aceasta pentru că Partidul Nostru a scăzut destul de mult pe parcursul anului 2016 şi au rămas puţini, dar loiali acestei opţiuni. Transferul către voturile pentru Dodon în turul doi, transferul acestora va fi destul de facil şi ecuaţia în turul doi va însemna, ca cifre, ca Maia Sandu să adune cu circa 250 de mii de voturi mai mult faţă de turul întâi, doar aşa se poate întoarce soarta pentru turul doi. Un exerciţiu foarte dificil, pentru că, în primul rând, trebuie convinşi circa 100 de mii de votanţi, care şi-au dat votul pentru candidaţi de dreapta, să voteze pentru candidatul Maia Sandu. Ei trebuie convinşi, în primul rând, să meargă la vot. Iar pe lângă aceşti 100 de mii, mai sunt 150 de mii care ar trebui găsiţi în rândul celor care au preferat să stea acasă la primul tur, fie că nu o plac pe Maia Sandu, fie pentru că nu au fost motivaţi să iasă la votare sau au dorit să boicoteze, sau au fost, pur şi simplu, dezamăgiţi de retragerea candidatului Marian Lupu, Andrei Năstase. Şi să nu uităm că şi PCRM a contribuit un pic la o prezenţă mai scăzută la vot. Una peste alta, şansele erau, oricum, mici şi la început, dar acum trebuie în turul doi, cel puţin, o prezenţă de 60%, pentru ca diferenţa între Dodon şi Maia Sandu să se reducă. Lucruri greu de îndeplinit. Nu imposibile, dar foarte greu de îndeplinit.”

Europa Liberă: Alegerea se face între rău şi bine, între Est şi Vest, între trecut şi viitor? Pentru ce îşi dau voturile alegătorii din Republica Moldova?

Doru Petruți: „Pentru turul doi, probabil că lucrurile se vor clarifica, şi ecuaţia va fi între vectorul estic şi vectorul vestic. Dar, aşa cum am văzut, candidatul Igor Dodon a obţinut semnificativ peste scorul partidului. Şi aceasta înseamnă că bătălia electorală în mintea oamenilor e mai departe doar de elementele de geopolitică. Oamenii îşi pun în continuare speranţe foarte-foarte mari în preşedinte, punând în dreptul lui atribute pe care preşedintele Republicii Moldova nu le are şi nu le va putea niciodată rezolva. Pentru că sarcinile ce ţin de nivelul de trai al oamenilor ţin de activitatea guvernului şi a Parlamentului, nicidecum nu intră în atribuţiile preşedintelui.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Şi atunci sunt exagerate aceste aşteptări ale alegătorilor de la următorul şef de stat? Ţinând cont de aceste prerogative pe care i le oferă Constituţia ţării.

Doru Petruți: „Aşteptările faţă de preşedinte au fost întotdeauna exagerate şi vor fi exagerate. Şi aceasta nu doar în Republica Moldova. După numirea domnului Timofti, peste 60-70% aşteptau că în două-trei luni vor avea loc transformări de-a dreptul spectaculoase în Republica Moldova. Nu numai că acele transformări nu s-au produs, dar au urmat şi crize politice imediate în 2013 şi apoi o altă criză foarte puternică şi prelungită în 2015.”

Europa Liberă: Societatea moldavă este extrem de politizată, polarizată, mai ales, pe criterii regionale. Cât de uşor îi va fi următorului şef de stat să unească oamenii în jurul unei idei, unui proiect în care să aibă încredere cetăţenii acestui stat?

Doru Petruți: „Vedem două proiecte. Unul care a prins foarte bine la nordul şi sudul ţării. Şi un proiect înghesuit şi presat de raioanele din nord şi centru, în speţă, zonele unde a performant foarte bine Igor Dodon versus candidatul Maia Sandu. Nu cred că ne putem aştepta la schimbări spectaculoase din punctul acesta de vedere. Pentru că niciunul dintre candidaţii la Preşedinţie nu au avut şi nu au, şi nu cred că vor avea nici în următoarele două săptămâni o viziune serioasă asupra a ce se poate întâmpla în următorii cinci-zece ani şi să avem un proiect din ţară foarte articulat, care să ne spună ce putem face, cu ce resurse, încotro trebuie să ne mişcăm. Sunt foarte multe lucruri generale şi foarte puţine soluţii credibile discutate. Şi aceasta e valabil pentru toţi candidaţii care s-au înscris în cursa prezidenţială.”

Europa Liberă: Cum se vor aşeza relaţiile între cele trei puteri în stat – instituţia prezidenţială, Legislativ şi executiv, ținând cont că, totuşi, următorul preşedinte ar putea să reprezinte opoziţia?

Doru Petruți: „Eu cred că un prim semnal a fost dat chiar şi ieri, în modul în care s-au desfăşurat alegerile. Eu felicit şi guvernul, şi Comisia Electorală Centrală pentru un exerciţiu extraordinar de bine derulat. Sigur, cu ceva incidente, inerente oricărui exerciţiu electoral, dar să ne aducem aminte: campania aceasta electorală a început cu foarte multe acuze legate de incorectitudinea alegerilor. Şi am văzut cu totul altceva în ziua votului. E un prim semnal, cred, guvernul îşi face treaba şi instituţiile lucrează și că, în mod clar, după 13 noiembrie guvernul şi Parlamentul vor trebui să conlucreze cu o forţă de opoziţie, fie ea de pe stânga, fie ea de pe dreapta. Şi, cred, până la urmă, e un lucru bun care se întâmplă în Republica Moldova, pentru că în modul acesta va exista încă un pol, mie mi-e greu să spun că de putere, dar încă un pol măcar de influenţă, de comunicare, de vector politic.”

Europa Liberă: Şi o precizare de la dumneavoastră, ca sociolog. Despre această dezamăgire legată de prezenţa joasă a tinerilor, cum se explică din punct de vedere sociologic?

Doru Petruți: „Am văzut, mai ales în mediul de socializare, foarte-foarte multe acuze îndreptate împotriva lor. Eu până a lansa aceste acuze, aș atrage atenție asupra unor lucruri. Și anume: tinerii trăiesc într-o lume a adulților, haideți să vedem, până la a-i acuza, ce le oferim ca să rămână în țară, ca să poată studia în țară, ca să poată munci aici. Haideți să vedem ce le oferă politicul, cât de mult politicul permite implicarea reală a tinerilor, cum i-a motivat sau demotivat această campanie. Așa e foarte simplu să te uiți pe niște cifre statistice care arată că tinerii se prezintă mult mai puțin la vot și că votul lor este înlocuit de persoane de peste 50 sau poate chiar 70 de ani. Dar greutățile lor și ce se întâmplă până a-l aduce pe tânărul respectiv în fața urnei de vot – discuția aceasta lipsește aproape cu desăvârșire în societatea din Republica Moldova. Înclin să cred că și în turul doi nu vor fi schimbări mari, din acest punct de vedere. Elementul care cred că ar trebui să ne atragă atenție este, de fapt, nu neapărat legat de tineri, ci legat de o scădere semnificativă a prezenței la vot: în 2014 – 56%, iar acum am ajuns la sub 50%. E un semnal clar adresat clasei politice, e un vot de sancțiune exprimat prin non-prezență. Dar chiar și așa, dacă raportăm la numărul de populație existentă în țară, Republica Moldova rămâne în continuare țara din regiune cu o prezență foarte ridicată la vot.”

Europa Liberă: Până la 13 noiembrie surprize pot să apară, așa cum s-a întâmplat în primul tur?

Doru Petruți: „Retragerea domnului Lupu sigur că a surprins societatea. A fost o decizie, din punctul meu de vedere, foarte rațională, bazată pe analiză sociologică, pe elemente de ordin politic. Și candidatul Maia Sandu, conform acestor analize, avea șanse teoretice ceva mai ridicate în turul doi. Tehnic electoral vorbind, nu a fost o surpriză pentru societate, sigur că pentru votanții, mai ales ai Partidului Democrat, a fost o surpriză. Dar retragerea a fost în favoarea candidatului Maia Sandu, pentru a-i spori șansele în turul doi. Scorul Maiei Sandu plus Andrei Năstase mai rămân circa, cel puțin, 10%, dacă nu chiar 12%, care au venit de undeva în sprijinul Maiei Sandu. Şi cele mai plauzibile ipoteze e că au venit şi din rândul votanţilor PDM. În turul doi sigur că lucrurile sunt foarte complicate pentru candidatul Maia Sandu. Ea are nevoie de un plus de 250.000 de voturi, iar aceasta e o sarcină foarte-foarte dificilă. Va trebui să convingă, în primul rând, circa 100.000 de votanţi de pe dreapta să iasă la turul doi şi să-i transfere votul ei. Şi va trebui să convingă 150.000 de oameni care nu o plac, sau care nu au venit la vot pentru că nu o plac, să-i motiveze să-şi schimbe opţiunea în turul doi. Aceasta ar însemna o prezenţă de peste 60%, lucruri foarte greu de realizat, dar, oricum, şansele erau destul de mici încă de la început.”

Europa Liberă: Care va fi soarta voturilor pro-unioniste?

Doru Petruți: „Pro-unionismul ca temă, încă o dată, s-a dovedit că nu aduce scor electoral semnificativ. Şi aceasta pentru că priorităţile sunt, mai întâi, lucruri ce ţin de politica internă. Ați văzut scorul dezastruos din dreptul lui Mihai Ghimpu, Ana Guţu, de asemenea, e sub 1%. Practic, candidatul Maia Sandu a acumulat şi pe această opţiune, fără ca aceasta să fie una dintre tezele de campanie. În turul doi de alegeri şi aici, ca şi în altă parte, sigur, oamenii se implică la maxim. Desigur, în turul doi nu ne putem aştepta ca votul dat pe dreapta să fie unul extraordinar, cu o mulţumire extraordinară, cu un grad de satisfacţie. E un vot chinuit, cu strâns din dinţi. Şi aceasta pentru că eşichierul din dreapta politic este foarte fărâmiţat. Chiar şi voturile actuale, care au venit de la votanţii care îl simpatizau pe Andrei Năstase, nu au venit pentru Maia Sandu foarte simplu şi fără strângeri de dinţi. Dar aceasta este. Acesta este electoratul de dreapta, care se schimbă foarte mult, fluctuaţiile de pe segmentul de dreapta au fost foarte mari. Mai ales în 2016 fluctuațiile au făcut să avem patru partide sub pragul electoral (PLDM, PL, PPEM și Platforma DA) și un transfer mare către partidul doamnei Maia Sandu (PAS).”

XS
SM
MD
LG