Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Alegătorii din Republica Moldova au votat pentru un nou președinte. La Tiraspol, liderul administrației Evgheni Șevciuk a acuzat comisia electorală centrală de intenția de a falsifica alegerile din 11 decembrie. Și… opinii ale locuitorilor din stânga Nistrului despre ce fel de șef al administrației regiunii își doresc să aibă.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Pe aerodromul din Tiraspol pe 5 noiembrie va avea loc un concurs militar cu participarea Grupului Operativ de Trupe Ruse staționat în Republica Moldova și și a forțelor armate ale nerecunoscutei republici transnistrene. Evenimentul intitulat „Soldatul comunității 2016” a fost numit de agenția oficială Novosti Pridnestrovia drept un concurs al iscusinței militare a armatelor aliate și va fi organizat cu ocazia Zilei unității naționale din Federația Rusă. Ministerul apărării de la Tiraspol a anunțat că programul competiției între soldații ruși și transnistreni include parcurgerea unor trasee cu obstacole pentru mașini de teren, camioane Ural, vehicule blindate ale infanteriei și ale trupelor de geniu, precum și tancuri. În afară de aceasta, va fi deschisă o expoziție de arme și tehnică militară, și o bucătărie de campanie. În ultimele luni, militarii ruși și transnistreni au desfășurat mai multe aplicații în comun, stârnind protestele Chișinăului care a declarat că Federația Rusă nu mai poate fi tratată ca un participant neutru la operațiunea militară de menținere a păcii la Nistru.

R. Moldova și Ucraina sunt pregătite să ofere un coridor pentru retragerea armamentului și militarilor ruşi care staționează ilegal în regiunea transnistreană, a declarat ministrul moldovean al apărări Anatol Şalaru. Într-un interviu pentru Publika TV, Şalaru a spus că acest coridor poate fi realizat pe cale terestră, traversând teritoriul ucrainean, pe cale aeriană, folosind aeroportul de la Mărculești, și chiar pe cale maritimă, prin intermediul portului Giurgiulești. Ministrul apărării a adăugat că se va întâlni în curând cu omologul său de la Kiev, Stepan Poltorak, pentru a discuta acest subiect. Șalaru a amintit declarațiile lui Serghei Gubarev, ambasadorul cu misiuni speciale pentru negocieri în formatul 5+2, care a spus că Rusia nu-și retrage arsenalul militar de la Colbasna, deoarece Ucraina nu va permite tranzitarea armamentului pe teritoriul său. Potrivit estimărilor OSCE, în depozitele de la Colbasna se păstrează circa 20 de mii de tone muniții, în bună parte inutilizabile, rămase de la fosta armată a 14-a rusă, dar și o cantitate imensă de arme și alt patrimoniu militar, provenind inclusiv de la bazele militare ale fostei URSS evacuate din fostul lalgăr socialist.

Clasa politică de la Chişinău trebuie să conștientizeze că Ucraina va face tot ce poate ca să oprească o eventuală alunecare a R.Moldova spre Uniunea Eurasiatică, au afirmat doi deputați ucraineni. Deputatul Viktor Romaniuk din fracțiunea Narodnîi Front și deputata independentă Ganna Gopko au afirmat, vineri, la o conferință de presă că dacă politicieni de la Chişinău, precum Igor Dodon, candidatul PSRM la şefia statului, vor continua să afirme că este normal ca peninsula Crimeea să aparţină Federaţiei Ruse, atunci Ucraina va fi nevoită să impună o blocadă economică Republicii Moldova, relatează portalul Agora. „Cel mai probabil, în Republica Moldova președintele va fi ales în al doilea tur, când se va da lupta între candidatul care se pronunță deschis pentru vectorul pro-rus și altul care cel mai probabil întruchipează alegerea europeană a Republicii Moldova”, a declarat președinta comitetului pentru relații externe al Radei, Ganna Gopko. Potrivit acesteia, „în cazul alegerii candidatului pro-rus securitatea Republicii Moldova va fi în pericol, iar Ucraina riscă să obțină un vecin care va deveni o sursă a influenței destabilizatoare a Rusiei în întreaga regiune”.

Rebelii separatiști din estul Ucrainei au propus guvernului de la Kiev șapte noi zone de unde părțile aflate în conflict s-ar putea retrage. Potrivit unei declarații difuzate de agenția de presă DAN, controlată de rebeli, cinci dintre sectoarele propuse pentru separarea forțelor se află în regiunea Lugansk, iar două în regiunea Donețk.Retragerea armamentului de pe linia frontului este una din prevederile cheie ale acordului de pace de la Minsk din 2015.

R.Moldova a semnat mai multe proiecte de documente la reuniunea Consiliului şefilor de guverne ale CSI care a avut loc la Minsk, capitala Belarusului, relatează Moldpres. E vorba de cooperarea multilaterală în cadrul CSI în domeniile infrastructurii energetice și a transporturilor, combaterii crimei organizate și altor tipuri de infracțiuni, precum și în domeniul umanitar. Moldova a fost reprezentată de vicepremierul și ministrul economiei Octavian Calmîc. Moldpres citează un comunicat de presă al ministerului economiei în care se spune că la reuniunea de la Minsk s-au luat mai multe decizii care vizează eficientizarea activității structurilor executive ale CSI și asigurarea financiară a activității acestora pentru 2017.

***

Europa Liberă: Alegătorii din Republica Moldova au votat duminica trecută pentru un nou președinte al țării. În ultimii 15 ani, șeful statului a fost ales în Parlament, prin votul majorității deputaților. Însă chiar dacă acum va fi avea învestitură populară, noul președinte nu va căpăta și noi împuterniciri, așa că Moldova rămâne în continuare o republică parlamentară, în care rolul premierului este mai important decât cel al șefului statului.

Reglementarea conflictului transnistrean nu a fost o temă importantă în dezbaterile din timpul campaniei electorale. Puțini concurenți au avut și declarații pe acest subiect.

Cât privește negocierile pentru soluționarea conflictului, acestea au continuat la nivel de reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului, dar fără progrese vizibile.

Au continuat să fie realizate și proiectele sprijinite financiar de partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, în cadrul programului de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Unul din aceste proiecte s-a încheiat recent la Rezina, unde a fost renovată o secție de tratare a bolilor contagioase, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Spitalul raional din Rezina oferă servicii și pacienților din regiunea transnistreană, iar o treime din angajații spitalului sunt rezidenți ai orașului Râbnița, de pe malul stâng al Nistrului.

Ca și până acum, administrația transnistreană nu a permis deschiderea de secții de votare pe teritoriul controlat de ea. Cetățenii moldoveni din nerecunoscuta republică transnistreană au mers să-și exercite dreptul la vot în localitățile subordonate autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Pentru cetățenii moldoveni din stânga Nistrului și Bender au fost deschise la acest scrutin 30 de secții de votare. La Varnița, de exemplu, au fost amenajate două secții, în incinta liceului din localitate. Acolo, începând cu primele ore ale dimineții și la amiază, oamenii au venit în număr mare să facă o alegere, fiind așteptați în jur de 6000 de alegători. Și la Doroțcaia, unde cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană le-au fost rezervate 1000 de buletine, oamenii au stat în rând la secția de votare. Iar procesul a fost îngreunat și pentru că toți au trebuit să completeze o declarație pe propria răspundere, că nu vor vota repetat. Tamara Grejdeanu a cules opinii de la alegătorii din ambele localități:

„Toți cetățenii împreună pot schimba ceva. Câte unul-nu.”

Europa Liberă: Ce-i lipsește azi Republicii Moldova?

„Îi lipsește un management la nivel de stat. Dacă nu sunt schimbări, înseamnă că nu-i democrație.”

„Simțim că este o datorie.”

Europa Liberă: Un vot, poate decide multe?

„Poate să rezolve, atunci când totul este legitim.”

Europa Liberă: Ce v-a făcut să ieșiți din casă, să veniți, să faceți un drum?

„Vrem să fie bine. Noi trăim și în Transnistria și în Moldova, și vrem să fie ți aici bine, și acolo bine. Poate votul nostru ajută la ceva.”

Europa Liberă: Ce poate schimba votul unui cetățean?

„Poate o să trăim mai bine, că trăim acum în greutăți. Noi nu putem să ajutăm copiii, nepoții.”

Europa Liberă: A fost o alegere sigură, v-ați informat?

„Nu ne-a informat nimeni. Noi singuri. Este ceea ce vedem la televizor și facem concluziile noastre.”

Europa Liberă: Adică ați urmărit ce spun candidații?

„Da. Noi suntem de acum bătrâni și am văzut viața și așa, și așa. Și știm cum trebuie să fie mai bine, vrem. Dar cum o fi, o să vedem. Numai să fie pace pe pământ.”

„Noi am venit să votăm ca să facem un pas spre bine, ca copiii și nepoții să rămână în țară, asta-i tare serios. Nici nu trebuie război, dacă se duce tineretul din țară.”

Europa Liberă: Credeți că viitorul președinte va putea schimba aceste lucruri, care vă îngrijorează?

„Nu prea avem credință, dar poate.”

„Cu așa dezastru în țară, poate noi o să hotărâm ceva, poate votul nostru o să fie luat în vedere. Nu știu. Sperăm. Tot tineretul este plecat, avem frați, avem surori care au de trăit aici. E complicat, sora mea este plecată de 10 ani. Nu vrem să plecăm, vrem să fie de învățat și de lucru aici.”

Europa Liberă: Votul tău este o contribuție la schimbare?

„Fiecare cetățean, chiar dacă vrea sau nu, el este obligat să vină. Chiar dacă nu ai pentru cine vota, principalul că ai fost și votul tău nu va fi folosit în altă parte.”

„Trebuie să alegem unde ne ducem, la est sau la vest. Un vot probabil că nu face mult, dar dacă toți o să ieșim, probabil ceva o să se schimbe.”

„Am vrea să avem un viitor frumos, să trăim într-o Moldovă întreagă, granița asta aici, ne doare foarte mult.”

Europa Liberă: Opinii ale cetățenilor moldoveni din zona de securitate de la Nistru, culese în ziua alegerilor prezidențiale din 30 octombrie.

***

Europa Liberă: La Tiraspol, lupta pentru putere a atins noi culmi după ce liderul administrației Evgheni Șevciuk a acuzat comisia electorală a regiunii de tentativă de falsificare a viitoarelor alegeri din 11 decembrie. Anume așa a calificat Evgheni Șevciuk refuzul șefei comisiei electorale, Elena Gorodețkaia, de a accepta listele actualizate de alegători.

Executivul transnistrean a anunțat recent că a finalizat munca de actualizare a bazei de date a persoanelor cu drept de vot din regiune. Potrivit lui Șevciuk, acest proces a început după alegerile locale și în Sovietul suprem din 29 noiembrie anul trecut, când mai mulți alegători s-au plâns că nu s-au regăsit în listele de votare sau că au găsit în liste persoane decedate, sau care au plecat din Transnistria de mai multă vreme.

Evgheni Șevciuk
Evgheni Șevciuk

Între timp, listele ar fi fost verificate de reprezentanți ai administrațiilor locale și oficiilor stării civile, împreună cu departamentele de interne, de justiție și de apărare din cadrul executivului de la Tiraspol, care a anunțat că, în unele cazuri, funcționarii i-ar fi contactat personal pe alegătorii din liste pentru a se convinge că aceștia mai locuiesc încă în Transnistria.

Într-un nou apel către populația regiunii, pe 25 octombrie, Evgheni Șevciuk a spus că verificările au scos la iveală o diferență de circa 50 de mii de persoane, ceea ce constituie 12% din numărul total de alegători. A nu ține cont de o diferență atât de mare, a spus el, ar putea însemna, practic, că se pregătește o falsificare în masă a rezultatelor alegerilor.

Potrivit lui Șevciuk, comisia electorală centrală NU ar fi pregătită să asigure un scrutin corect și transparent, ceea provoacă și mai multe tensiuni în societate înaintea unui eveniment important pentru Transnistria, în condițiile nerecunoașterii sale ca entitate statală pe plan internațional. El a amintit că falsificarea alegerilor este o crimă și se pedepsește prin lege.

Totodată, Șevciuk a spus că, în scopul menținerii stabilității, a adresat o scrisoare vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care este și reprezentantul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru Transnistria, cerându-i să trimită la Tiraspol un grup de experți care să ofere sprijin metodologic comisiei electorale, dar și observatori pentru sporirea transparenței campaniei electorale.

Șeful administrației transnistrene i-a acuzat din nou pe oponenții săi în campanie – majoritatea parlamentară sprijinită de compania Sheriff – că ar încerca să destabilizeze situația din regiune prin dezinformare și minciună, prin mass-media pe care o controlează. De aceea, Evgheni Șevciuk i-a îndemnat pe locuitorii regiunii să vină la secțiile de votare până pe 4 noiembrie și să verifice dacă ei și rudele lor sunt sau nu în listele electorale.

În cele din urmă, comisia electorală de la Tiraspol a acceptat listele înnoite de alegători. Dar șefa comisiei Elena Gorodețkaia a declarat că procesul de verificare a datelor ar fi decurs într-un regim strict secret despre care comisia n-a știut nimic. Presa oficială din stânga Nistrului a contrazis-o, citând declarații făcute de Elena Gorodețkaia în timpul unor ședințe de lucru cu reprezentanții executivului dedicate anume acestei chestiuni.

***

Europa Liberă: Și tot săptămâna trecută, principalul oponent al lui Evgheni Șevciuk în alegerile din 11 decembrie, președintele Sovietului suprem de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a aflat în vizită la Moscova. Krasnoselski a fost primit de Patriarhul Rusiei Kiril, după ce a asistat la o slujbă la mănăstirea Novodevici. Ziarul moscovit „Argumentî i Faktî” a publicat în 27 octombrie un articol intitulat „Binecuvântarea Patriarhului. Cum Transnistria reconstruiește relicvele”. Publicația scrie că în calitate de președinte al Sovietului suprem, Krasnoselski ar acorda destul de mult timp și energie restabilirii bisericilor și mănăstirilor ortodoxe. Krasnoselski a spus că una din realizările sale cele mai mari ar fi contribuția adusă reconstrucției complexului istoric și militar de la Bender, unde se află rămășițele ale soldaților căzuți în războaiele ruso-turce. În finalul relatării se afirmă că Patriarhul Kiril le-a mulțumit, citez, „oaspeților din republica frățească” pentru darurile făcute și „i-a blagoslovit în munca lor de viitor făcută întru slava lui Dumnezeu”.

Vadim Krasnoselski
Vadim Krasnoselski

În complexul memorial istorico-militar de la Bender, amintim, a fost inclus și vechiul cimitir al orașului, datând din 1887, unde au fost înmormântaţi, pe parcursul timpului, militari ruşi, austrieci, polonezi, germani, şi români... Cimitirul din Bender, închis în 1972, era considerat până acum 10 ani de autoritățile de la București drept cel mai mare loc al înhumării soldaţilor români din afara frontierelor României. Acesta a fost și motivul pentru care autorităţile române au protestat în 2007, când începuseră lucrările la noul Memorial și vechile plăci de pe morminte au fost ridicate şi duse la marginea cimitirului. Protestul Bucureştiului a rămas însă fără răspuns, iar administrația de la Tiraspol, condusă pe atunci de Igor Smirnov, anunțase că Memorialul va fi un monument ridicat în memoria soldaţilor ruşi. La ceremonia de inaugurare a lucrărilor, în aprilie 2007, au fost prezenți și reprezentanți ai ambasadelor Rusiei și Ucrainei la Chișinău.

***

Europa Liberă: Cum privesc locuitorii din stânga Nistrului la lupta politică de la Tiraspol și ce calități, în opinia lor, ar trebui să aibă viitorul șef al administrației regiunii transnistrene? Am încercat să aflăm discutând cu mai mulți locuitori din Tiraspol.

- Что порядок был, в первую очередь. Во вторую очередь, пусть с милицией разберутся, «беспределом» когда прекратят заниматься? Чтобы для людей какая-то отдача была. Они ничего не делают для людей, ровным счетом, только для себя. Здравоохранение, молодцы, хоть чуть-чуть улучшили. Надо еще дороги между домами чтоб сделали, не основные, а именно вот эти, которые во дворах.

- В первую очередь, должна быть честность. Потому что как только приходят к власти, в президенты или депутаты, то начинают, прежде всего, думать о своем кармане. А надо, в первую очередь, о людях думать, потому что люди – строители этого государства, за счет которого они и зарабатывают себе. Тогда народ будет ценить тех, кто у власти.

- О чем вы говорите? Как будто не знаете, что звучат одни обещания? Прежде всего я, конечно же, хотела, чтобы у молодежи была возможность трудоустройства. Рабочие места – это самое главное. А так получается, что у нас миграция целого молодого трудоспособного поколения происходит. Где работать? Нет рабочих мест. Что это за государство такое?

- Будущий президент должен быть, в первую очередь, семейным человеком, надежным уверенным в себе, чтобы умел вести за собой народ. Должен иметь сове мнение, и чтоб люди к нему прислушивались. Такт и правильность изложения мысли должны присутствовать в его речи.

- Все, кто сейчас идет в президенты, они лицемеры и воры. Главное, чтобы хуже Шевчука чтобы не было. Но все это не запишете, потому что я не говорю позитивных слов.

- Справедливый, честный, чтоб народ не обманывал – это самое главное. Чтоб законы соблюдал, пенсионеров не обижал, работа чтоб была. Понятно, что у каждого кандидата есть какой-то изъян, но если человек честный и порядочный, то он останется таким даже тогда, когда станет президентом, или миллионером, миллиардером – он все равно останется честным и порядочным. А если – нет, то и нет.

- Честность, порядочность и желание работать для людей – наверное, так.

- Бескорыстный, любящий свою страну, желающий, чтобы она процветала, а не в яму падала. Еще есть еда какая: только приходят к власти, и начинается – кум, брат, сват, чужих убирают, своих ставят. Поражает то, что даже на самом низшем уровне с приходом нового начальника, убирают специалистов, а садят «своих» людей.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Despre campania electorală din regiunea transnistreană și lupta dintre principalii concurenți, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu politologul și jurvalistul de la Tiraspol stabilit la Chișinău, Ernest Vardanean.

Europa Liberă: Domnule Vardanean, haideți să vorbim mai întâi despre atmosfera de la aceste alegeri din Transnistria. Care sunt temele cele mai importante? Ce tehnologii au fost utilizate?

Ernest Vardanean: „Atmosfera din campania pentru alegerea liderului Transnistriei rămâne tensionată, acest scrutin își confirmă calificativul de cel mai murdar și cel mai imprevizibil din istoria alegerilor din regiunea transnistreană.

Tehnologiile folosite sunt destul de diverse, dar în principal este folosită metoda discreditării directe a adversarului, iar pentru asta sunt puse în joc resursele media. Echipa lui Șevciuk folosește canalul I republican, echipa lui Krasnoselski, adică a Sheriffului, folosește postul de televiziune TSV. Ambele părți folosesc foarte activ Facebook-ul și alte rețele de socializare.

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean

În linii mari se poate spune că în continuare situația doar se va înrăutăți. Sondaje nu au fost realizate demult și în acest moment nu se știe care e raportul de forțe și cine sunt favoriții cursei electorale. Și acest lucru doar va crește tensiunea din campanie.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, chiar dacă nu există sondaje recente, favoriții par să fie destul de evidenți. Au existat sondaje înainte de campania electorală, care vorbeau despre faptul că Vadim Krasnoselski avea un rating practic dublu față de Evgheni Șevciuk.

Ernest Vardanean: „Da, așa este, astfel de sondaje au existat și cifrele într-adevăr au confirmat acest lucru. Dar pentru situația din Transnistria aceste sondaje au fost făcute destul de demult și de atunci echipa lui Șevciuk într-o anumită măsură a trecut la contra-atac. Deși, aspect interesant, echipa actualului lider al Transnistriei încearcă mai mult să pună accent pe promovarea imaginii pozitive a lui Șevciuk și nu pe folosirea imaginii negative a adversarului. Asta deși, subliniez, tehnologiile murdare sunt folosite de ambele părți. Asta în primul rând.

În al doilea rând, din momentul publicării acelui sondaj au apărut și alți candidați pentru funcția de președinte, în particular Ghenadi Kuzmiciov, fostul ministru de interne al regiunii transnistrene și, apropo, fostă persoană apropiată a lui Evgheni Șevciuk. În plus, pentru funcția de președinte mai candidează actualul ministru al justiției, Alexandr Deli. Și unele voci din zona Partidului Obnovlenie a lui Krasnoselski spun că ambii acești candidați sunt spoileri înaintați de echipa lui Șevciuk pentru a deturna voturi de la Vadim Krasnoselski.

Eu nu pot confirma această informație, dar aici există o anumită logică. Pentru că, de exemplu, dl Kuzmiciov a lucrat în organele de forță, are o imagine de om dur, brutal, ceva care seamănă puțin cu imaginea lui Putin. În plus, Kuzmiciov nu se asociază cu vreo echipă anume – cu Sheriff sau cu Șevciuk. El are imaginea unui om din popor care merge de sine stătător la alegeri. Și aproximativ aceeași imagine se încearcă să fie creată în jurul lui Alexand Deli, deși este clar că fiind ministru în funcție nu poate să nu fie parte a echipei lui Șevciuk.”

Europa Liberă: În principiu, este cam aceeași tehnologie care a fost folosită și la alegerile de pe malul drept al Nistrului.

Ernest Vardanean: „Indiscutabil.”

Europa Liberă: Faptul că sunt mulți candidați la aceste alegeri din regiunea transnistreană nu este cumva un indiciu că este vorba totuși despre un proces democratic? Este pentru prima dată când în Transnistria sunt atât de mulți candidați.

Ernest Vardanean: „Da, aveți dreptate. Sunt primele alegeri în Transnistria despre care nu putem spune din timp cu ce se vor termina. În anii precedenți, atunci când candida Igor Smirnov, totul era clar de la bun început.

În 2011, când contracandidatul lui Smirnov a fost Anatoli Kaminski și Moscova a mizat anume pe el, nimeni nu a crezut că Șevciuk va putea trece în turul doi, dar el a luat și chiar a învins în aceste alegeri. Așa că alegerile din Transnistria sunt totuși destul de imprevizibile. Acum situația cumva se repetă, dar atunci a existat totuși o anumită logică, a anumită consecutivitate în acțiuni care puteau fi întrezărite sau ghicite. Astăzi practic nu se poate ghici nimic. Măcar și pentru faptul că părțile luptă cu atâta înverșunare între ele că nu este clar unde se termină tehnologiile murdare și unde încep încercările de a duce o luptă politică deschisă. Toate limitele au fost șterse.

Pe de altă parte observ o înverșunare foarte mare în rândul oamenilor de rând. Văd asta după grupurile transnistrene de pe Facebook, unde se confruntă foarte dur reprezentanții echipei lui Șevciuk și reprezentanții echipei lui Krasnoselski. Aceștia se acuză reciproc în mod ultimativ de încălcarea normelor de desfășurare a campaniei electorale, de lipsă de corectitudine, dar și de eșecul unor politici sociale și economice și așa mai departe.”

Europa Liberă: În legătură cu această atmosferă tensionată care spuneți că este prezentă în societate – în ce măsură este un fenomen periculos? Pentru că alegerile trec, iar atmosfera degradată din societate se poate menține…

Ernest Vardanean: „Atmosfera aceasta tensionată din societate bănuiesc că s-ar putea menține o vreme, dar nu foarte mult. În primul rând, pentru că Moscova nu va permite acestor tensiuni să se reverse în ceva mai mult. În al doilea rând – pentru că în Transnistria într-atâta s-au acutizat problemele sociale, încât majoritatea acestor cetățeni, după încheierea campaniei electorale, se vor întoarce la treburile lor cotidiene și principala lor preocupare va fi cum să-și hrănească familia și nu cum să lupte cu echipa adversarului.”

Europa Liberă: Evgheni Șevciuk săptămâna trecută a făcut o declarație destul de surprinzătoare pentru un observator din afară. El a spus că este îngrijorat de falsificarea acestor alegeri. E un pic ciudat să auzi asta, știind că puterea controlează totul în Transnistria, iar Șevciuk este el însuși capul acestei puteri…

Ernest Vardanean: „Șevciuk are motive să facă astfel de declarații. Ideea este că el nu controlează două instituții-cheie din cadrul puterii – Sovietul suprem, unde majoritatea constituțională o are Obnovlenie, și Comisia electorală centrală unde din 21 de persoane 11 nu se supun lui Șevciuk, într-o formă sau alta. Adică o majoritate, chiar dacă fragilă, au totuși adversarii lui Șevciuk și acesta este un moment periculos pentru el.

Discutasem cândva cu oameni care au acces la eșaloanele superioare ale puterii transnistrene și sursele mele mi-au spus că Șevciuk a pierdut din vedere necesitatea de a lua sub control Comisia electorală centrală de la Tiraspol, de a crește numărul de adepți pe care îi are în această structură. El a considerat că nu are nevoie de asta, fie nu a găsit pârghii pentru a face asta. În orice caz, avem situația actuală în care, da, în cadrul Comisiei electorale Șevciuk controlează doar o minoritate și el într-adevăr are motive să creadă că vor exista falsificări.”

Europa Liberă: Care este jocul Moscovei la aceste alegeri, din punctul Dumneavoastră de vedere? Și când spun alegeri, mă refer și la Transnistria, dar având în vedere faptul că pe malul drept au loc de asemenea alegeri prezidențiale, are rost să întreb care este jocul Moscovei pe întreg teritoriul Republicii Moldova?

Ernest Vardanean: „În ceea ce privește alegerile din Transnistria, nu văd vreun activism special al Moscovei. Cred că aceasta este liniștită că oricare va fi puterea din Transnistria, ea oricum va continua linia de apropiere cu Rusia – în acest sens într-adevăr Moscova nu trebuie să-și facă griji.

În ceea ce privește alegerile președintelui Republicii Moldova, potrivit informațiilor mele, Moscova s-a autoexclus din acest proces într-o anumită măsură pe un anumit interval de timp, în primul rând pentru că nu prea are încredere în politicienii moldoveni și în al doilea rând pentru că Moscova așteaptă rezultatele alegerilor din SUA, care sunt mult mai importante în acest moment.”

Europa Liberă: Dar dacă e să aruncăm o privire în viitor? Moscova s-a autoexclus, așa cum spuneți, pentru moment, dar cum vor evolua lucrurile și interesele după aceste alegeri?

Ernest Vardanean: „Eu cred că Moscova și Washingtonul au o necesitate foarte acută de a restabili relațiile prin intermediul unui model pozitiv dintr-o anumită țară. Dacă e să ne uităm către Siria, acolo confruntarea a ajuns la un nivel maxim, după care ar putea urma chiar și o confruntare militară. În Ucraina de asemenea e o incertitudine totală și o divergență puternică a pozițiilor. Republica Moldova ar putea deveni în principiu un exemplu pozitiv de apropiere a celor două puteri, un fel de model pozitiv de pacificare.

Dacă e să privim procesele din reglementarea transnistreană care au avut loc în vara acestui an, am văzut că a existat un front întreg care a mers împotriva Moldovei – OSCE, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană și chiar SUA împreună cu Ucraina au insistat ca Moldova să adopte un șir de decizii. După cum a considerat Chişinăul, era vorba despre anumite cedări. Cu toate acestea, vedem acest front și acest lucru ne dă temei să spunem că și Rusia, și Occidentul vor să găsească un punct de contact, o platformă unde ar putea să-și demonstreze capacitatea de a ieși din confruntare. Pentru că dacă confruntarea va continua, aceasta poate atinge limite foarte negative.

Iată de ce acum toate așteptările Moscovei sunt îndreptate către o victorie a lui Hillary Clinton la Washington. Este un stereotip imens și pueril când se afirmă că Moscova mizează pe victoria lui Donald Trump. Toată lumea la Moscova înțelege foarte bine că Hillary Clinton, fost secretar de stat și fostă primă doamnă, are o experiență foarte mare în politica externă și este foarte pragmatică. Da, ea nu agreează puterea din Federaţia Rusă, dar asta nu este un impediment pentru purtarea negocierilor. Chiar și în anii războiului rece negocierile dintre puteri se purtau, de ce nu ar putea avea loc și astăzi?

Deci, în momentul în care alegerile din SUA vor avea loc și cel mai probabil că vor fi câștigate, cu o probabilitate de 99 la sută, de Hillary Clinton, atunci, pe la începutul anului viitor, vor avea loc noi încercări de restartare a relațiilor, așa cum a fost și acum opt ani. Și poate că în contextul acestei restartări inclusiv Republica Moldova va deveni o platformă unde se vor găsi anumite compromisuri – atât din punctul de vedere al reglementării transnistrene, cât și al identificării unei formule optime de stabilizare a puterii pe malul drept.”

Europa Liberă: Dacă e să revenim la alegerile din Transnistria, cum credeți, situația acolo se va schimba după alegeri, sau este vorba doar despre o rocadă tehnică?

Ernest Vardanean: „Nu văd perspective deosebite pentru schimbarea atmosferei. Maxim ce va putea face puterea nouă, sau puterea lui Șevciuk dacă se va menține, este să corecteze situația social-economică. Adică să nu se mai taie din pensii și salarii, să revină toate suplimentele, să fie achitate la timp pensiile și salariile și situația macroeconomică să revină la normal. Este maxim ce poate face acum în Transnistria oricine ar veni la putere, evident, cu susținerea Moscovei.”

Europa Liberă: Credeți că după aceste alegeri ar putea fi posibile careva schimbări pe termen mediu a relațiilor cu Chişinăul și în formatul de negocieri 5+2?

Ernest Vardanean: „Dacă vorbim despre alegerile din Transnistria, careva schimbări esențiale nu vor fi, pentru că, după cum înțelegem cu toții, multe lucruri depind de Moscova. Dacă e să vorbim despre malul drept al Republicii Moldova, atunci alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte ar putea da un impuls bun pentru dezvoltarea negocierilor, pentru că la Tiraspol și la Moscova nimeni pur și simplu nu are încredere în puterea de la Chişinău, care nu interzice tema unionismului, care s-a înglodat în scandalul cu furtul miliardului și nu numai, care este percepută ca o țară aflată sub administrare străină. Acești factori îi sperie pe locuitorii Transnistriei, chiar și pe cei care au cetățenia moldovenească, și trezesc neîncrederea Moscovei.”

Europa Liberă: Opinia politologului Ernest Vardanean, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG