Linkuri accesibilitate

Despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova, site-urile hotnews.ro și ziare.com oferă corespondențe de la Bruxelles, de fapt sinteze ale opiniilor exprimate de experți și europarlamentari. Hotnews se referă la retragerea din cursă a democratului Marian Lupu. Analistul Vladimir Socor, de pildă, crede că Maia Sandu, candidata pro-europeană, va profita de acest gest. În schimb europarlamentarul Monica Macovei consideră că Plahotniuc și-a retras candidatul oficial tocmai ca „ să reducă fragmentarea voturilor astfel încât socialistul Igor Dodon (...) să câștige din primul tur”. Un alt europarlamentar român, Andi Cristea, spune că ideile lui Dodon cu federalizarea și apropierea de Rusia sunt foarte periculoase pentru România. În schimb, are o părere mai degrabă bună despre Vladimir Plahotniuc, un politician „puternic. Nicu Popescu, analist al Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate de la Paris, observă că percepția populației în Moldova este agravarea corupției sub guvernarea pro-europeană.

La ziare.com, corespondența de la Strasbourg rezumă cele spuse la o dezbatere organizată de europarlamentarul PSD Andi Cristea, președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova. Cristian Preda, europarlamentar, se teme că nu va exista o coeziune a forțelor pro-europene la votul din turul al doilea, în timp ce Norica Nicolai (europarlamentar de asemenea) este convinsă că viitorul președinte va fi Igor Dodon.

România liberă preia de pe site-ul romaniacurata.ro ultima analiză a Alinei Mungiu Pippidi despre reacția jandarmilor români la manifestația unionistă de sâmbătă de la București. Jandarmeria nici nu trebuia să intervină, susține Mungiu. În România „nu ai nevoie de autorizație ca să demonstrezi, numai poliția încearcă să acrediteze această idee”. Este nevoie doar dacă ocupi zona de trafic. Dovadă, spune ea, la o manifestație în favoarea fostului vicepremier Gabriel Oprea, demisionat și urmărit penal în prezent, jandarmii nu i-au deranjat nici măcar cu vreo amendă. Premierul Dacian Cioloș ar fi trebuit să-și trimită consilierul pentru Moldova (dacă îl are, spune Mungiu-Pippidi) să discute cu manifestanții, să se fi stabilit un calendar de consultări.

În ediția on-line a săptămânalului 22, Alexandru Lăzescu are ca subiect apropiatele alegeri prezidențiale din Statele Unite, din perspectiva consecințelor asupra restului lumii. Între susținătorii lui Donald Trump (unii chiar români), există tendința de a minimaliza pericolul preferinței republicanului pentru Vladimir Putin și relația cu Rusia. Argumentul e împrumutat din discursul politic al actualului președinte Barack Obama: Rusia este o mare putere. Se adaugă aici, consideră analistul, antipatia „enormă față de Hillary Clinton”, care este văzută în Statele Unite ca urmașă a politicii Obama. Pericolul ar fi de măsurat mai degrabă în altă parte: în aspectul sfidării pe care o practică Vladimir Putin față de Occident și față de Statele Unite în special, și care deja a început să modifice atitudinea unor state. Aflat la Beijing, pre­șe­din­tele filipinez Duterte a plu­sat spunând: „poate voi merge (...) în Rusia să discut cu Putin și să-i spun că acum suntem trei îm­po­tri­va lumii: China, Filipine și Rusia“. Or, până la Duterte, „Filipine erau considerate unul dintre cei mai im­por­tanți aliați din Asia ai Washingto­nu­lui”. Apoi, ideea prăbușirii inerente a Rusiei ar fi fantezistă. Dictaturile, scrie Lăzescu, „reușesc să se mențină la putere, prin represiune, chiar și atunci când se con­fruntă cu crize economice profunde”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG