Linkuri accesibilitate

Vasile Cantarji: „E nevoie de o clasă politică responsabilă, dar şi de alegători responsabili pentru deciziile lor”


Despre preferințele electorale ale moldovenilor în funcție de limba pe care o vorbesc.

Electoratul din Republica Moldova este pestriț etnic, dar determinant în alegerea politică pe care o face este factorul lingvistic: în ce limbă, româna sau rusa, se simte mai confortabil, în ce limbă consumă informații ? Diana Răileanu a stat de vorbă cu sociologul Vasile Cantarji de la compania de sondare a opiniei CBS-Axa.

Vasile Cantarji: „Divizarea pe care noi o observăm aici, în Republica Moldova, e mai mult pe palierul lingvistic sau, să zicem, lingvistico-etnic. Studiile la care am participat în ultimii ani indică foarte clar că în Moldova noi nu putem vorbi de existența unor riscuri de conflicte interetnice. Însă, în Republica Moldova, noi avem o divizare tot mai vădită pe principiul lingvistic, or, grupul etnic majoritar se distinge de toate celelalte grupuri fiindcă este vorbitor de română, ceilalţi, indiferent de etnicul propriu-zis, sunt în mare parte vorbitori de rusă. Specificul de comportament şi diferențierile pornesc tocmai de la acest lucru. Practic, marea parte a etniilor minoritare din Moldova îşi fac studiile în limba rusă, în regiunile mai mult sau mai puţin compact populate de aceste etnii, limba rusă este foarte prezentă, „consumul mediatic” este aproape sută la sută în limba rusă, de aici şi divergențele de viziuni, şi opinii care sunt exploatate de politic, şi dau anumite roade. Deci, în concluzie, nu avem probleme în relațiile interetnice aici, în republica Moldova, în măsura în care încearcă să sublinieze acest lucru politicieni în dorința de exploata acest factor în plan politic şi electoral.”

Europa Liberă: Dvs sugeraţi că, de fapt, apartenenţa etnică a alegătorului nu influențează decizia pe care o ia acesta şi că mai mult contează limba pe care o vorbeşte alegătorul?

Vasile Cantarji: „Exact, mai mult apartenenţa lingvistică ce corelează, statistic vorbind, cu viziunile politice şi geopolitice foarte prezente în acest spaţiu indiferent de ce alegeri vorbim. Tocmai de aici vine specificul că minorităţile etnice sunt orientate spre a susţine forţele politice cu viziuni şi declaraţii pro-ruse, pe când majoritatea etnică este neomogenă în acest plan, adică, susţine atât forţe politice pro-occidentale, cât şi forţele pro-ruse şi de stânga.”

Europa Liberă: Să înţeleg că lucrurile stau aşa tocmai pentru că oamenii au acces limitat la informaţie, mă refer la vorbitorii de rusă?

Vasile Cantarji: „Eu aş spune că minorităţile etnice practic nu au acces la mass-media locală din Republica Moldova. Studiile arată că, de exemplu, în regiuni precum Găgăuzia, raionul Taraclia, care sunt foarte omogen populate de minorităţi, practic, sută la sută este consumată informaţia din mass-media rusă, cu toate consecinţele ulterioare. Aceste lucru îşi lasă amprenta, evident, şi populaţia acestor regiuni, în marea sa majoritate susţine orientarea spre Est şi este împotriva integrării spre Vest. Avem două grupuri majore: vorbitorii de română şi vorbitorii de rusă. Ultimii sunt, practic, în totalitate dominaţi de media rusească din Federaţia Rusă, pe când vorbitorii de română mai au acces la mass-media autohtonă, pe de o parte, dar şi la mass-media românească, pe de altă parte.”

Europa Liberă: În ce măsură țin cont politicienii de acest aspect atunci când îşi construiesc mesajul pentru alegători?

Vasile Cantarji: „Foarte mult, ba chiar în mod excesiv, ceea ce nu face altceva decât să contribuie în continuare la divizarea populaţiei. Noi avem o serie de politicieni care din start se poziţionează cu mesaje pro-ruse, de exemplu, mizând tocmai pe voturile minorităţilor entice, lucru care le şi reuşeşte. Chiar şi în actuala campanie electorală: sunt câteva partide, unele din ele se poziţionează drept singurii militanţi pentru integrare spre Est, alţii singurii spre Vest, mai găsim şi candidaţi la funcţia de preşedinte care încearcă să încalece calul unionist. E o abordare, pe de o parte, simplistă, pe de altă parte, aş spune eu, dramatică. 70-80 la sută din discursul candidaţilor este direct sau indirect legat de orientările integraţioniste externe! Spuneţi-mi, vă rog, doar asta e singura atribuţie a viitorului preşedinte? Ba nu, viitorul preşedinte trebuie să aibă viziuni şi să-şi expună aceste viziuni pe o serie de probleme care urmează să le rezolve în activitatea sa. Noi în continuare exploatăm în orice situaţie factorul integraţionist fiindcă e cea mai ieftină cale de a câştiga votanţi.”

Europa Liberă: Dle Cantarji, dar acest electorat, ucrainenii, bulgarii care înţeleg că sunt puternic asimilaţi lingvistic în zonă rusă cam cât la sută reprezintă dintre votanţi?

Vasile Cantarji: „Etnicii bulgari constituie circa 2 % din alegători, etnicii găgăuzi puţin peste patru la sută, 8-9 % ucraineni, 6-7 % ruşi, cumulativ vorbim de peste 20 de % din populaţie şi, respectiv, din alegători.”

Europa Liberă: Acest aspect, dle Cantarji, de-a lungul celor 25 de ani de când Republica Moldova e un stat independent, s-a modificat?

Vasile Cantarji: „Să ştiţi că noi am avut în Republica Moldova timpuri când majoritatea cetăţenilor, indiferent de etnie, susţineau ideea integrării europene. Acest lucru se înregistra la începutul anilor 2000, când etniile în mare parte erau pro-integrare în Uniunea Europeană. Însă a intervenit între timp un factor regional foarte important: schimbările politice în Federaţia Rusă, cu apariţia unui lider politic perceput ca fiind puternic, cu lansarea acţiunilor propagandistice din Federaţia Rusă, fapt care imediat a reîntors minorităţile lingvistice din ţara noastră cu faţa spre Rusia, spre Est şi a amplificat divizarea.”

Europa Liberă: Dar ce a jucat aici rol? Nostalgia sau lipsa de maturitate, de succes, a clasei politice din Republica Moldova?

Vasile Cantarji: „Cel mai mult insuccesul în lansarea şi crearea statului Republica Moldova, pe de o parte, şi, pe de altă parte, nostalgia şi percepţia istoric pozitivă a Federaţiei Ruse de către aceste minorităţi, simţul apropierii de cultura rusă prin posesia limbii, memoria istorică, prin deceniile de viaţă în Uniunea Sovietică - toate în disonanţă cu eşecurile din anii de independenţă. Deci, sunt foarte mulţi factori.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se schimbe ca acest tabiet, ca să nu-i zic handicap, să nu mai conteze atunci când omul face o alegere?

Vasile Cantarji: „E nevoie de o clasă politică responsabilă, dar şi alegători responsabili pentru deciziile lor, alegători care să ceară viziuni complexe de la un candidat şi să nu fie întotdeauna gata să-şi dea votul doar dacă candidatul enunță că el e pro-rus sau pro-occidental. S-a dovedit că un sfert de secol nu a fost suficient pentru acest lucru. Ne aşteaptă, după mine, încă câteva cicluri de schimbare radicală a puterii de tipul celei din 2001, reorientări în politica externă, până nu ne vom maturiza şi până nu vom ajunge să fim un electorat care ştie ce trebuie să ceară şi ştie cum să ceară acest lucru de la politicieni. Atunci va apărea şi loc pentru o clasă politică matură.”

XS
SM
MD
LG