Cât de eficient este dialogul dintre autoritățile moldovene, sindicate și patronate, pentru ca drepturile muncitorilor să nu fie încălcate - aceasta a fost tema unei conferințe internaționale organizată miercuri la Chișinău. Participanții la discuții, cei care apără drepturile lucrătorilor și cei care reprezintă interesele angajatorilor constată că deocamdată este dificil ca părțile să ajungă la un consens și să găsească soluții care i-ar mulțumi pe toți. Detalii are Tamara Grejdeanu:
În prezent, structura de dialog care întrunește sindicatele, patronatele și autoritățile este Comisia Națională pentru Consultări și Negocieri Colective. Acest format de discuții nu s-a dovedit a fi însă un instrument eficient prin care muncitorii s-au angajatorii să poată influența deciziile autorităților, susțin experții. Liderii din sindicate dar și cei care reprezintă patronatele spun că multe din propunerile lor nu se regăsesc ulterior în proiectele autorităților.
Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, care deţine şi funcţia de președinte al Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective spune însă că, cel puțin în ultimul timp, dialogul social este unul constructiv și nu sunt trecute cu vederea subiecte sensibile ce țin de plățile sociale, politica bugetar-fiscală și munca la negru. Problema salariilor în plic, de exemplu, poate fi rezolvată în opinia sa dacă se va merge în întâmpinarea mediului de afaceri, prin anumite facilități fiscale și nu prin controale excesive:
„Nu este suficient ca să majorăm amenzile, să facem mai multe controale asupra agenților economici. Sigur că din partea noastră ca să utilizăm această platformă și multe alte platforme atât cu sindicatele, cât și cu patronatele, dar vrem ca deja discuțiile noastre să fie trecute într-o prismă practică, cu diferite soluții pe care noi le așteptăm.”
Discuțiile de miercuri au arătat că celor implicați în dialogul social le este greu să ajungă la un consens chiar și atunci când e vorba de normele legale care reglementează relațiile de muncă. Sindicatele își doresc mai multă protecție pentru angajați, în timp ce reprezentanții mediului de afaceri consideră că actualul Cod al Muncii limitează drepturile angajatorilor.
Președintele Confederației Naționale a Patronatelor, Leonid Cerescu, spune că structura pe care o reprezintă optează pentru ca agenții economii să activeze în câmpul legal și să fie plătitori disciplinați de taxe și impozite, totuși el găsește o justificare pentru cei care aleg să se eschiveze de la îndatoririle față de stat și angajați:
„Agentul economic are un scop, de a activa, de a exploata munca salariatului cu scopul de a obține profit. În cazul în care acestuia nu i se formează condiții respective pentru a obține acest profit, el are două căi de ieşire din situație, fie că el falimentează, fie că el caută ieșire din situație.”
Partenerii sociali recunosc că deocamdată dialogul trenează pentru că există o concurență între interesele muncitorului și cele le angajatorului. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc crede că lucrurile nu se vor mișca în folosul lucrătorilor sau al patronilor atât timp cât structurile care îi reprezintă acționează separat:
„Nu ar fi situația ca fiecare partener în parte, să-și hotărască problemele, este necesar să sporim eforturile și să vedem ce trebuie să facem în acest context. Susținem business-ul, da, e foarte bine. Trebuie să susținem în paralel și salariații, prin norme, condiții, garanții. Trebuie să găsim o poziție comună pentru toți. Nu este scopul nostru să ieșim în stradă.”
În opinia expertei Ala Lipciu, coordonatoare națională a Organizației Internaționale a Muncii, actualul format de dialog social oferă spațiu pentru acțiuni cu impact, trebuie doar ca actorii să treacă de la vorbe la fapte. Ea susține că patronatele și sindicatele sunt în stare și ar trebui doar să vină cu inițiative care să poată influența deciziile guvernului.
