Linkuri accesibilitate

Consiliul NATO: Rusia și Siria pe meniu


Două nave britanice (în prim plan), monitorizând alte două vase militare rusești în Marea Nordului, 20 octombrie 2016

Rusia se află la jumătatea unui ambițios plan de înarmare care a fost programat pentru zece ani.

Miniștrii apărării din NATO se reunesc vreme de două zile, miercuri 26 - joi 27 octombrie, în Bruxelles, pentru a discuta nu doar tensiunile cu Rusia și războiul din Siria, dar și pentru a continua cele discutate săptămâna trecută la București în legătură cu pericolul atacurilor informatice.

Este vorba de ceea ce se numește cyber warfare, război cibernetic, ceea ce înseamnă cum a spus-o adjunctul șefului de stat major al SUA, amiralul Peter Gumataotao, că internetul a devenit pentru NATO un spațiu operațional și că amenințările pot veni de acum înainte dintr-un „perimetru de 360 de grade.”

Principala amenințare actuală rămâne însă Rusia, iar miniștrii vor mai discuta și dacă Moscova are mijloacele financiare pentru a-și atinge ambițiile militare.

NATO știe foarte bine că Rusia se află la jumătatea unui ambițios plan de înarmare care a fost programat pentru zece ani.

Bugetul inițial programat atingea pragul astronomic de 650 miliarde USD. Sancțiunile economice occidentale și prăbușirea prețului petrolului au dat însă o grea lovitură economiei ruse, afectând și domeniul militar.

Cursa înarmării in care s-a angajat Rusia a determinat țările baltice să își tripleze cheltuielile militare pe următorii ani. Chiar și actualmente, cele trei țări baltice sunt printre puținele din NATO care ating pragul cerut de Alianță de 2 % din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.

De asemenea, Statele Unite vor desfășura trupe — peste 300 de marines— în Norvegia, țara de origine a secretarului general al Alianței Jens Stoltenberg. Gestul este foarte important, întrucât Norvegia are o lungă frontieră cu Rusia în regiunea arctică.

In aceeași regiune, în ultimii doi ani, Rusia a survolat episodic spațiul aerian al Suediei și Finlandei, țări care nu sunt membre în NATO, dar s-a apropiat și de spațiul aerian al țărilor baltice, care sunt protejate de alți parteneri din NATO, ba chiar avioane militare rusești s-au apropiat de spațiul aerian al Marii Britanii.

Țările baltice sunt o verigă slabă în apărarea antiaeriană a NATO. Țările baltice nu dispun de o apărare aeriană proprie, ci fac apel la membrii occidentali ai Alianței, contra cost.

Întrucât cele trei republici baltice nu dispun de aviație militară suficientă pentru protejarea teritoriului lor, NATO asigură așa-numita Baltic Air Policing: la fiecare patru luni, una din țările performante din punct de vedere militar ale Alianței preia apărarea spațiului aerian al Țărilor Baltice.

Cele trei țări nu primesc această protecție gratis. Țările baltice plătesc astfel între 2 și 3 milioane de euro anual pentru protecția lor aeriană și au trebuit să suporte și cheltuielile de modernizare și adaptare a aeroportului militar folosit în Lituania.

Și România a preluat o dată, vreme de patru luni, apărarea spațiului aerian al țărilor baltice: la sfârșitul anului 2007.

XS
SM
MD
LG