Linkuri accesibilitate

O surpriză bună: Moldova a revenit la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt


Standul Moldovei în ziua deschiderii Tîrgului de carte de la Frankfurt

De vorbă cu Gheorghe Prini, președintele Uniunii Editorilor din R. Moldova și cu Anatol Stratulat, consulul general al R. Moldova la Frankfurt.

Moldova a fost prezentă ultima oară cu un stand de carte la marele Tîrg Internațional de la Frankfurt în 2010, cînd designul standului, cărțile recenzate, și universitarii din Moldova, Olanda și Franța, invitați la lansarea volumului „Twitter Revolution” au lăsat o impresie mai mult decît bună.

Au trecut de atunci șase ani, în care despre literatura basarabeană s-a vorbit din cînd în cînd doar grație unor autori prezenți la standul României (Doina Uricaru și Liliana Corobca, de exemplu).

În ceea ce s-ar putea numi un mic eveniment editorial și politic, între sutele ale celei de-a 68-a ediții a Tîrgului, joi, standul Moldovei a reapărut, relativ intempestiv, pe nepusă masă, incognito - fiindcă Moldova și editurile ei nu figurează în Catalogul Tîrgului -, dar cu cîteva cărți mai mult decît prezentabile, de mare semnificație și elegant tipărite. Într-un cuvînt, cum nu am văzut anul acesta la standul României. Iar, chiar neanunțați, vizitatorii nu au lipsit cum am putut constata stînd cîteva ore la stand.

Lucrurile stau bine și nu prea. Un steag al Moldovei nu ajunge ca podoabă a pereților. Expunerea este simplă, dar clară, și totul vizibil. Discutabilă însă serios este selecția autorilor ale căror cărți au fost aduse să ilustreze literatura, arta și istoria Moldovei.

Excepțional realizatul Dicționar greco-slavo-româno-latin al lui Nicolae Milescu Spătaru (avîndu-l ca editor pe academicianul Alexandru Nichitici) sau albumul Patrimoniul cultural al Republicii Moldova (Editura Arc) sînt volume ce pot concura la egal cu orice alte exponate de aceeași factură ale editurilor occidentale sau est-europene prezente la Tîrg. La fel, marea realizare a Editurii Știința, ediția completă a scrierilor lui Bogdan Petricencu Hașdeu.

Nu poți să nu te bucuri văzînd volumului publicistului Vitalie Ciobanu, Scribul în grădina fermecată, sau numele lui Vasile Ernu și edițiile din Alexandru Mușina sau Benjamin Fundoianu, semnate la Editura Cartier de Radu Vancu, respectiv Dan Coman.

​ Pe de altă parte, te întrebi de ce lipsesc dintre exponate nume și cărți ca ale lui Emil Galaicu-Păun sau Iulian Ciocan, de ce lipsesc mai ales numele și publicațiile reprezentanților noii generații de istorici, Igor Cașu și Sergiu Musteață sau Petru Negură.

Volumul Fără termen de prescripție. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa, este un volum de studii important și absolut reprezentativ, de mare interes internațional; la fel cel al profesorului Cașu, Dușmanul de clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956 sau, un ultim titlu, volumul exemplar „Nici eroi, nici trădători. Scriitorii moldoveni și puterea sovietică în epoca stalinistă” a lui Petru Negură. Toate au apărut la Cartier, ceea ce pare să nu se știe prea bine de către organizatorii standului.

Un volum al editurii Arc expus la standul Ungariei
Un volum al editurii Arc expus la standul Ungariei

Am fost întrebat la Tîrgul de la Frankfurt de o cunoștiință de la Chișinău de ce ar fi nevoie să apară numele lui Iulian Ciocan din moment ce romanele lui au fost publicate de Polirom, la Iași.

Iulian Ciocan publicat în Moldova...
Iulian Ciocan publicat în Moldova...

Răspunsul este simplu: din același motiv pentru care un volum de la Arc este expus la standul celor două entități politice invitate anul acesta la Frankfurt: Olanda și Regiunea Flandra din Belgia (iar cei de la Arc sînt pe bună dreptate mîndri) și un altul la standul Ungariei, în speță al unei remarcabile tipografii de artă (Alföldi Printing House). Mai toate țările prezente la Frankfurt (mai puțin România) expun o selecție din și se mîndresc cu cărțile autorilor lor tipărite în alte state sau traduse în alte limbi...

Despre toate aceste aspecte am stat de vorbă cu principalul editor aflat în spatele reapariției Moldovei la Frankfurt, cu dl. Gheorghe Prini, președintele Uniunii Editorilor din R. Moldova și director al editurii Știința, care a început prin a ne declara:

Gh. Prini: „Pentru prima dată participarea este organizată de Ministerul Culturii, [fiindcă] pînă în 2010 [standul] era organizat de editorii din R. Moldova. Anul acesta - și cred că e de bun augur - și că și în anii următori se va întîmpla tot același lucru.”

Cu Gheorghe Prini și Anatol Stratulat după interviul acordat europei Libere
Cu Gheorghe Prini și Anatol Stratulat după interviul acordat europei Libere

Europa Liberă: Cine dintre editorii moldoveni, în afară de Dvs., ce alți directori de edituri au fost invitați sau se află la Tîrg în zilele acestea?

Gh. Prini: „În primul rînd este directorul Editurii Arc, Iurie Bârsa, reprezentantul Editurii Cartier, Paula Erizanu. Sînt convins că e editorul moldo-român, ca să-i spunem așa, Anatol Vidrașcu, pentru că e și editorul Republicii Moldova și editorul României, reprezentanți ai Editurii Epigraf, reprezentanți ai Editurii Prut Internațional sau mai corect, pentru că e o editură moldo-română, ai editurii Prut, Olga Stanciu [care] sosește azi, Editura Tehnică, Editura Carte Didactică... Sînt zece edituri reprezentate cu cărțile la acest stand.”

Europa Liberă: N-am văzut acești editori în Catalogul Tîrgului... ?

Gh. Prini: „Anul acesta a organizat Ministerul Culturii și n-a știut toate subtilitățile și, din păcate, nu sîntem în Catalogul Tîrgului, ceea ce e foarte important. Pe timpuri, nimeni nu discuta cu tine dacă nu erai în Catalogul Tîrgului de Carte.”

Europa Liberă: Cine a făcut selecția și cam cîte cărți sînt ?

Gh. Prini: „Sînt în jur de 150 de cărți. Selecțiile le-au făcut Ministerul Culturii împreună cu Consiliul Director al Uniunii Editorilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: M-am uitat puțin peste cărți - la prima vedere, nu am intrat în toate detaliile - dar sînt surprins că nu văd foarte bine generația tînără de scriitori din Moldova; relativ tînără, [Emilian] Galaicu-Păun, [Iulian] Ciocan, o mulțime. Pot să vă dau o listă întreagă a celor care lipsesc de aici.

Gh. Prini: „Mă rog, asta a fost alegerea editurilor. Nu pot...”

Europa Liberă: A editurilor sau a Ministerului... ?

Gh. Prini: „A editurilor. Asta a fost. [Ministerul] a venit cu nume grele, cu Druță, cu...”

Europa Liberă: Nume grele? [Iulian] Ciocan e mai tradus în străinătate decît Druță, la ora actuală.

Gh. Prini: „Da, dar noi nu vorbim de asta, cine e mai mult tradus. Și Galaicu-Păun e mai mult...”

Europa Liberă: Evident și mult mai cunoscut...

Gh. Prini: „E vorba de alții care sînt mai puțin cunoscuți, Aureliu Busuioc și alții...

Europa Liberă: Vorbim serios acum, nu glumim...

Gh. Prini: „Fiecare are punctul său de vedere și nu putem să dictăm editurilor ce cărți să prezinte.”

Europa Liberă: Este obligația diplomatică a Moldovei, să spunem, de a promova la ora actuală ce este mai important pe piața cărții din țară.

Gh. Prini: „E un punct de vedere....”

Europa Liberă: Ce este deranjant în general, cel mai mult, este că lipsec cu totul [reprezentanți din] noua generație de istorici, care are un renume extrem de important în străinătate, [cum sînt] profesorii [Igor] Cașu, [Sergiu] Musteața, care au publicat nenumărate volume de documente și studii traduse în străinătate. De ce lipsesc cu totul?

Gh. Prini: „Noi am venit cu cărțile editate în țară...”

Coperta cărții lui Petru Negură, tipărită la Editura Cartier
Coperta cărții lui Petru Negură, tipărită la Editura Cartier

Europa Liberă: Nu, nu, sînt cărți editate în Moldova, de ce nu apar?

Gh. Prini: „Păi nu au dorit să apară. Vă dați seama că am trimis un mesaj la toate editurile din R. Moldova cu [invitația]: uite , participăm la Tîrgul de Carte. Au venit cei care au dori să le fie expuse cărțile. Dacă nu au venit, nu poți să-i tragi cu arcanul!...”

Europa Liberă: Deci nu au fost eliminați, spune-ți Dvs., tocmai cei care publică documente despre trecutul apropiat al Moldovei, despre deportările din Siberia. Nu, nu a fost o selecție [politică] spuneți Dvs.?

Gh. Prini: „Asta a fost. N-au dorit să participe. Nu poți să le impui. Credeau că participarea ar însemna și participarea personală a editorilor, neavînd, cred, finanțele, resursele necesare, nu au venit. Și pe urmă le-am și spus, că nu e neapărată participarea reprezentanților editurilor. Important e să avem cărțile. Dar oricum nu le-au prezentat. Asta este. Cred că pentru mulți, Tîrgul de Carte de la Frankfurt nu e atît de important ca să vie cu cărțile lor. Eu înțeleg ce doriți Dvs. să spuneți, dar, din păcate, în cazul acesta concret nu aveți dreptate.”

Europa Liberă: Nu am dreptate... Important este pentru Moldova, nu contează dacă are dreptate un redactor sau nu. E vorba de renumele Moldovei, la el ne referim.

Gh. Prini: „Asta este n-au prezentat listele, n-au prezentat cărțile. Cum? Să le impui? Asta a fost.”

Europa Liberă: Ce materiale publicitare prezintă Moldova?

Gh. Prini: „Sînt patru edituri care au venit cu Catalogul de drepturi de autor. Ceilați n-au dorit. Uite un exemplu despre care... Cine a dorit, chiar Ministerul [Culturii] a spus că finanțează apariția acestor cataloage. Patru edituri au dorit-o, celelate nu... Asta este!”

Cărțile editurii Cartier la standul României de la Frankfurt
Cărțile editurii Cartier la standul României de la Frankfurt

Europa Liberă: Există o conlucrare la ora actuală între Ministerul Culturii din România și cel din Moldova în privința specifică a Tîrgului de Carte? Fiindcă am văzut la standul românesc că și acolo există Moldova, și acolo există Editura Cartier...

Gh. Prini: „Va dura încă o perioadă de timp, dar cred...”

Europa Liberă: Dar a existat o cooperare pentru acest Tîrg între cele două ministere?

Gh. Prini: „Pentru acest tîrg n-a existat. A existat, de exemplu, pentru Tîrgul de Carte din 31 august; pentru prima dată, Bookfest-ul din România a trecut Prutul. Uite, acolo a fost chiar o conlucrare foarte productivă și cu rezultate astăzi; după aprecierea colegilor din România, Bookfest-ul de la Chișinău la prima sa ediție, este a doua [ca] manifestare culturală din tot spațiul limbii române ca tîrg de carte. Nu am spus-o noi, ei au spus-o. Sînt conlucrări... Nu au fost pe domeniul acesta. Vă asigur că în 2018, la Leipzig, vom fi împreună! Avînd în vedere că miniștri se schimbă atît de des pe de o parte și pe de alta, și numai încep colaborarea...

Diplomați în vizită la standul Moldovei: Oleg Serbrian, ambasadorul Moldovei în Germania, Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, Anatol Stratulat, consul general al Moldovei la Frankfurt
Diplomați în vizită la standul Moldovei: Oleg Serbrian, ambasadorul Moldovei în Germania, Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, Anatol Stratulat, consul general al Moldovei la Frankfurt

Noi, editorii sîntem mai permanenți și, printre editori, vreau să vă spun, există o colaborare foarte strînsă, facem cărți împreună; cunoașteți foarte bine, cea mai importantă editură din România este a unui basarabean, e Vidrașcu, cea mai bună editură pentru cartea pentru copii, Prut, e din Basarabia, auxiliarele didactice e Euro-Didactica, tot e basarabean. Sînt domenii unde conlucrarea e foarte bună, că editura lui Vidrașcu nu a apărut de una singură, în colaborare cu colegii din România s-au rezolvat niște probleme foarte importante. Bookfest-ul este un exemplu foarte elocvent, ultimul.”

Europa Liberă: Sîntem numai în a doua zi a Tîrgului, evident, și v-aș întreba dacă pînă acum - e timp încă - ați văzut vreun interes din partea unor editori străini, care au venit să viziteze, să pună întrebări despre standul Moldovei...

Gh. Prini: „Încă nu au venit să întrebe în mod special. Cu toate [astea] avem azi la ora 17:00 o întîlnire cu un editor important din Statele Unite, unde vom discuta problemele colaborării... Întîmplător m-ați prins pe mine aici, acum...”

Lucia Ciocan și Iurie Bârsa la standul Moldovei
Lucia Ciocan și Iurie Bârsa la standul Moldovei

Europa Liberă: L-am „prins” și pe dl. Consul general de la Frankfurt, pe dl. [Anatol] Stratulat. Cum vedeți Tîrgul, cum vedeți prezența Moldovei anul acesta?

Anatol Stratulat: „În primul rînd este foarte bine că Moldova a revenit după șase ani de lipsă. Este un efort mare al Ministerului Culturii. Guvernul a făcut un program, cu ocazia aniversării a 25 de ani a proclamării independenței, care se numește „Moldova 25” și prin acesta este promovată și imaginea Moldovei. Tîrgul de carte din Frankfurt se include în acest proces. Mai sînt și altele. Standul, eu consider că este destul de bine amenajat, după posibilități și după toate criteriile pe care a fost făcut. Nu ne putem comnpara cu alții, dar ceea ce avem cred că ne reprezentăm [bine]. Și dl. Gheorghe [Prini] este unul din pilonii la acest tîrg, informațional și cu tot ce poate ajuta. Îi dorim succes în activitatea profesională și noi, ca reprezentanți ai statului sîntem tot timpul alături.”

Anatol Stratulat, consulul general al Moldovei la Frankfurt, prezent la standul Moldovei
Anatol Stratulat, consulul general al Moldovei la Frankfurt, prezent la standul Moldovei

Europa Liberă: O ultimă întrebare fiindcă sîntem în ajun de alegeri. Cu cine votați?

Anatol Stratulat: „Fiecare persoană votează cum îi spune inima și sufletul, așa că...”

Europa Liberă: Ce vă spune inima Dvs. ?

Anatol Stratulat: „Pentru bunăstarea poporului să fie, pentru binele Moldovei în inima Europei.”

Europa Liberă: Dvs. [dle Prini]?

Gheorghe Prini: „E o chestie personală. Dar voi vota pentru, e clar că, Europa. Și nu există altceva. Pentru toți editorii și sînt convins de ce spun acum, toți vor vota pentru vectorul european, și nu numai pentru vector, ci și pentru realizarea acestui deziderat, că mult am vorbit despre el, dar puțin am realizat. Și tîrgul, participarea noastră, e o parte din activitatea care trebuie să ne aducă în Europa. De altfel, în 2009, într-o notă informativă către primul ministru am spus că o cale de a intra în Europa este Tîrgul de Carte de la Frankfurt. Și i-am dat multe exemple... E o cale de a ne integra mai rapid în Europa.”

XS
SM
MD
LG