Linkuri accesibilitate

De ce este necesar ca informația despre donatorii concurenților electorali să fie completă.

Curtea de Apel, la cererea CEC, a decis să o excludă din cursa prezidențială pe Inna Popenco, candidata Mișcării Social-Politice Ravnopravie. Candidatura ei fusese contestată de Silvia Radu, candidată independentă, care a susținut că Popenco ar fi folosit mijloace bănești „nedeclarate”. Numai că multe surse bănești rămân „în negru” în această campanie electorală , după cum au constata jurnaliștii pe măsură ce candidații au depus raportul cheltuielilor financiare în perioada campaniei de strângere a semnăturilor de sprijin. Identitatea multor donatori este numai parțial publică. Întrebarea este dacă opinia publică se poate mulțumi cu jumătăți de informații, care fac de exemplu dificilă stabilirea unei legături cazuale între o donație în campania electorală și un contract public obținut ulterior.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroaie spune că, înainte de a publica rapoartele financiare depuse de concurenții electorali, CEC-ul a cerut opinia Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Iar poziția acestei instituții, susține secretarul CEC-ului, este că pot fi făcute publice doar numele și prenumele donatorilor, data și suma transferată candidatului.

Astfel, CEC a decis să acopere informația despre locul de muncă al donatorilor, deși, la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, dar și la scrutinul electoral din iunie 2015 această informație a fost păstrată în rapoartele publicate pe pagina web a instituției.

L-am întrebat pe Veaceaslav Agrigoroaie cum răspunde CEC-ul jurnaliștilor care solicită acces la aceste informații și invocă argumentul interesului public:

„Argumentul interesului public este una și nu toate datele sunt de interes public, cu atât mai mult că jurnaliștii au tot accesul la legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, numărul 133. Suntem maximal transparenți și în cazul când se identifică că aceste date pot fi făcute publice, noi absolut toate datele le facem publice.”

După ultimele alegeri, jurnaliștii de investigație au descoperit, urmărind rapoartele financiare ale candidaților, că printre donatori sunt angajați ai instituțiilor publice care au transferat concurenților electorali sume care depășeau de zeci de ori venitul lor lunar.

În același timp, spune Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, presa a demonstrat că unii agenți economici care au câștigat licitații publice demarate de anumite ministere, se regăseau ulterior printre donatorii partidelor din care făcea parte conducerea instituțiilor publice. De asta, spune jurnalista, este necesar ca informația despre donatorii concurenților electorali să fie completă, altfel, crede ea, jurnaliștii nu vor putea depista neregulile ce țin de finanțarea candidaților:

„Faptul că nouă nu ni se permite accesul la listele de subscripție și faptul că se hașurează foarte multe informații din rapoartele financiare, deja denotă o intenție că se dorește să se ascundă o anumită informație. Un simplu nume nu îți spune deja nimic. Când vezi instituția unde lucrează, deja poți face anumite legături. Acum, de fapt, se dorește ca noi să nu aflăm cine finanțează partidele politice.”

Legea privind protecția datelor cu caracter personal conține mai multe restricții, însă, spune avocata Tatiana Puiu, citată de jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice, acele prevederi nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice.

Alina Radu, directoarea săptămânalului de investigație „Ziarul de Gardă” crede că prin tăinuirea datelor despre locul de muncă al donatorilor, este limitat accesul jurnaliștilor la informații de interes public, or, spune ea, fiecare cetățean are dreptul să știe cum este finanțată campania unei persoane care vrea să ajungă șef al statului:

„În instituțiile europene și în statele moderne sunt considerate date cu caracter personal doar datele bancare, codul IDNP și situația medicală, mai mult nu există secrete. Dar atunci când este vorba de implicări financiare între partide și cetățeni, între bugetul statului, partide și firme, și cetățeni, nu pot exista date personale, există interesul public al cetățeanului, să afle de unde vin banii și cum sunt finanțate partidele.”

Mai multe organizații de media și jurnaliști de investigație semnalează într-o declarație comună tăinuirea informației care se referă la averile, interesele candidaților și finanțarea campaniei electorale. Ei îşi exprimă îngrijorarea că CEC-ul restricționează accesul la datele despre finanțatorii candidaților, iar autoritățile nu reacționează la articolele de investigație în care sunt aduse probe despre falsurile și incoerențele legate de averile și finanțarea concurenților electorali.

XS
SM
MD
LG