Andrei Năstase, şeful Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), s-a retras oficial din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu, după anunţul făcut la sfîrșitul săptămâni trecute. Astfel, în scrutinul din 30 octombrie, lidera PAS va fi candidatul compun al opoziţiei de centru-dreapta. Ieşirea din cursă a lui Andrei Năstase e şi unul din subiectele analizate în retrospectiva săptămânii politice, realizată de Diana Răileanu:
Pe parcursul acestei săptămâni, la aproape fiecare dezbatere politică la care a fost prezent, liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr era întrebat de jurnalişti când se va retrage şi „în acte” din cursa electorală. Anunţul oficial a venit la aproape o săptămână după ce Andrei Năstase şi Maia Sandu au făcut publică decizia la o întâlnire cu alegătorii din satul Mândreşti, raionul Teleneşti.
Redactorul-şef al săptămânalului „Observatorul de Nord”, de la Soroca, Victor Cobăsneanu, face parte din tabăra celor care cred că retragerea oficială a lui Andrei Năstase a fost una tardivă:
Victor Cobăsneanu: „Chiar foarte tardiv, se putea face acest lucru şi mai înainte. Eu consider că retragerea dlui Andrei Năstase şi înaintarea candidaturii dnei Maia Sandu a fost o surpriză în primul rând pentru actuala guvernare care cu siguranţă credea că pretendentul comun se va numi Andrei Năstase, ceea ce pentru ei era cu mult mai bine decât Maia Sandu.”
Europa Liberă: Dle Cobăsneanu, în ce măsură credeţi că votanţii lui Andrei Năstase se vor îndrepta spre Maia Sandu?
Victor Cobăsneanu: „Nu cred că este o axiomă că odată cu înaintarea unui candidat unic, pe nume Maia Sandu, automat toţi cei care au fost cu platforma (Demnitate şi Adevăr) vor vota pentru liderul PAS. Daţi-mi voie să cred că chiar unii lideri naţionali ai PPDA nu vor vota PAS-ul”.
Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi acest lucru?
Victor Cobăsneanu: „Sunt chestiuni de orgoliu, de comportament politic, dacă doriţi. Nu cred că mulţi părtaşi ai platformei consideră că s-a procedat corect înaintându-se candidatura Maiei Sandu.”
Discuţii contradictorii în tabăra analiştilor, mai ales a celor economici, a provocat observaţia fostului premier Ion Sturza care, pe o reţea de socializare, a lăsat să se înţeleagă că negocierile între guvernul de la Chişinău şi Fondul Monetar Internaţional privind semnarea unui program de finanţare ar fi intrat în impas. A urmat un comunicat al FMI şi o reacţie a ministrului de Finanţe Octavian Armaşu în presa străină, pentru a contrazice aceste informaţii. Jurnalistul specializat pe teme economice de la portalul Mold-street.com, Ion Preaşca, explică de unde luna octombrie este asociată cu semnarea unui acord cu FMI:
Ion Preaşca: „Toate aceste aşteptări au fost create de autorităţi. Chiar într-un comunicat al parlamentului se vorbea despre vizita în SUA a preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, se menţiona că se aşteaptă semnarea unui acord de finanţare în a doua jumătate a lunii octombrie. În plus, au fost şi alte menţiuni. Poate nu era chiar aşa explicit, dar, se spunea că, iată, în octombrie va avea loc bordul FMI şi acolo se va decide subiectul privind deblocarea finanţării şi semnării unui acord între Moldova şi FMI. Prin aceasta, într-un fel, s-au creat aceste aşteptări. (…) Bănuiesc că, până la urmă, şi campania electorală are un rol, ca nu cumva să fie folosit de unii concurenţi că, iată, „noi am semnat acordul FMI”, probabil s-a mai amânat oleacă. Desigur, la mijloc pot fi şi chestiuni pur tehnice.”
Guvernul de la Chişinău are nevoie de un acord cu FMI pentru a deschide poarta finanţărilor externe: vorbim de 45 de milioane de dolari înghețate anterior de Banca Mondială şi alte 40 de milioane de euro din partea Uniunii europene, bani care au fost incluşi şi în bugetul de stat pentru acest an.
