Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Sistemul politic din R. Moldova s-a prăbuşit, nu se mai bucură de încrederea alegătorilor”


Vladimir Socor

Un interviu pe teme electoral-politice cu analistul politic de la Fundaţia Jamestown şi „Eurasia Daily Monitor”.

Analistul politic de la Fundaţia Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, exprimă temerile că alegerile prezidențiale de la 30 octombrie ar putea să fie grav afectate de comportamentul Partidului Democrat, care ar intenţiona fraudarea scrutinului prezidențial din 30 octombrie.

Europa Liberă: Din afară, de acolo, din Germania, unde vă aflaţi, cum se vede lupta pentru fotoliul de şef al statului în Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Situaţia îl favorizează pe domnul Plahotniuc şi interesele sale. Profitând de neatenţia internaţională, are posibilitatea să opereze la umbră, aşa cum îi place dânsului. Am văzut în presa de la Chişinău mai multe comentarii, potrivit cărora alegerile sunt deja fraudate.”

Europa Liberă: Cum trebuie înţelese acestea, din moment ce încă nu au avut loc alegerile?

Vladimir Socor: „Există suspiciunea că alegerile vor fi fraudate. Dar ce înseamnă a fi fraudate? Sunt două moduri de a falsifica alegerile. Falsificarea numărului de voturi şi organizarea unei campanii electorale părtinitoare pentru anumiţi candidaţi şi distrugătoare pentru alţi candidaţi. Deja avem de a face cu organizarea unei campanii foarte părtinitoare, din cauza că domnul Plahotniuc şi canalele sale de televiziune împroaşcă cu gunoi pe candidaţii de care domnul Plahotniuc se simte ameninţat. Iar pe de altă parte, vedem că s-au distribuit mai multe buletine de vot decât numărul total al alegătorilor. Iată motive de îngrijorare.”

Europa Liberă: A fost dat publicităţii Barometrul Opiniei Publice din care am desprins că 37% din cei chestionaţi nu au încredere în nimeni. Acest procentaj despre ce vorbeşte?

Vladimir Socor: „Sunt mai multe lucruri, inclusiv despre faptul că sistemul politic din Republica Moldova s-a prăbuşit, nu se mai bucură de încrederea alegătorilor. Acest lucru devenise deja clar încă de la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Atunci am văzut că partidele

S-a avansat mult pe calea fraudării alegerilor...

cu etichetă pro-europeană au obţinut numai 45% din numărul total al voturilor. Şi pentru prima dată s-au folosit, de la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, procedee de tip tehnologie politică electorală rusească. Aceste tehnologii au pătruns masiv în Republica Moldova în 2014.

Acum însă s-a avansat mult pe calea fraudării alegerilor. Avem o duzină de candidaţi nereali, cei mai mulţi dintre care sunt, în mod evident, puşi de către puterea actuală pentru a şterpeli voturi de la candidaţii de care puterea actuală se teme. Deci, această proliferare de candidaţi. Pentru prima dată avem şase canale de televiziune care servesc interesele unei singure grupări, şi anume a grupării care se bucură de popularitatea cea mai redusă şi de cel mai mare antirating din Republica Moldova. Anume această grupare domină categoric mass-media, ceea ce nu se întâmplase până acum.

Pentru prima dată conducerea Republicii Moldova, formată în mod nelegitim, încearcă să recurgă la legitimarea externă, pentru a înlocui legitimarea internă care îi lipseşte. Mă refer, desigur, la faptul că domnul Plahotniuc şi gruparea din jurul său se prezintă drept o grupare pro-europeană şi încearcă să obţină aprobarea şi a Statelor Unite ale Americii. Printre altele, prin angajarea celei mai puternice companii de lobby din Washington, cu suma de 600.000 de dolari pe an.

Domnul Plahotniuc, evident, reinvesteşte venituri din afaceri într-o întreprindere politică. Dânsul întreţine un întreg sistem politic şi administrativ paralel cu instituţiile statului, pentru a asigura supravieţuirea şi continuarea politică a acestei grupări la putere. Domnul Plahotniuc nu investeşte în nimic productiv în Republica Moldova. Investiţiile dânsului constau din câteva hoteluri, acestea sunt investiţiile sale principale, şi câteva clădiri publice. Nu ştie nimeni unde sunt investiţiile care produc venit domnului Plahotniuc. Dar ceea ce este clar este faptul că veniturile din afaceri sunt, în parte, reinvestite pentru susţinerea aparatului politic al Partidului Democrat şi al domnului Plahotniuc.

Eforturile de a falsifica alegerile au atins în această campanie un nivel fără precedent. Până acum câţiva ani, Republica Moldova avea reputaţia justificată că organiza alegeri corecte. Alegeri care, din punct de vedere procedural erau corecte şi erau certificate ca atare de către observatorii internaţionali. O democraţie care nu conducea la rezultate în folosul cetăţenilor, dar, cel puţin, adera la nişte proceduri formale. Nu mai este cazul acum.”

Europa Liberă: Să vă întreb despre banii care se cheltuie în campanie electorală într-un stat sărac precum Republica Moldova. Cât de mult publicitatea, panourile publicitare, billboard-urile ajută cetăţeanul să se descurce pentru cine să dea votul?

Vladimir Socor: „Mai degrabă, îl zăpăcesc pe cetăţean.”

Europa Liberă: Apelul Partidului Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, de a boicota aceste alegeri prezidenţiale cum îl înţelegeţi? Cum îl descrieţi? De ce a ajuns domnul Voronin să le spună alegătorilor că nu trebuie să se prezinte la vot?

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Vladimir Socor: „O explicaţie este aceea a strugurilor acri. Domnul Voronin îşi dă seama că a luat sfârşit cariera politică a dânsului. Dânsul nu mai poate să-şi permită să candideze pentru Preşedinţie, pentru că ar obţine un rezultat care nu i-ar face onoare. Şi a găsit un mod onorabil de a se retrage din cursă, pur şi simplu. În paranteză fie spus, nu acelaşi lucru se poate afirma despre domnul Leancă, dânsul va obţine, probabil, câteva procente, dar acest lucru nu pare să-i producă necazuri, el va candida oricum.

Revenind la domnul Voronin, cred că a doua motivaţie a apelului său de a boicota alegerile este aceea de a limita, în oarecare măsură, voturile pe care le va obţine domnul Igor Dodon. Şi aici, bineînţeles, interesul domnului Voronin şi interesul domnului Plahotniuc coincid. Şi vorbind despre domnul Dodon, citesc multe comentarii în mass-media din Chişinău, potrivit cărora domnul Plahotniuc şi domnul Igor Dodon ar avea o înţelegere încă înainte de ziua votului. Nu ştiu dacă e chiar aşa. E posibil. Domnul Plahotniuc are foarte multe cărţi pe care le poate juca şi una dintre cărţi este aceea de a ajunge la o înţelegere cu domnul Dodon. Dar eu cred că, de fapt, domnul Plahotniuc are interesul de a crea această impresie. Chiar dacă nu există o înţelegere între ei, domnul Plahotniuc doreşte să-l lase pe domnul Igor Dodon şi partidul său să crească destul de mult, dar nu atât de mult încât să reprezinte o ameninţare reală.”

Europa Liberă: Domnul Plahotniuc a spus că, eventual, dacă nu ajunge Marian Lupu în turul doi, o va susţine pe Maia Sandu.

Vladimir Socor: „Da. Nu putem decât să salutăm această declaraţie, dar, deocamdată, nimic nu ne face să credem că aşa va fi. Vedem că televiziunile domnului Plahotniuc au cu totul altă atitudine decât cea pe care o menționează domnul Plahotniuc în declarația aceasta. În general, domnul Plahotniuc are un anitirating atât de mare, pare-se, cel mai mare antirating, încât nu mi se pare posibil ca sprijinul său să folosească oricărui candidat, inclusiv Maiei Sandu. În practică, ce ar însemna ca domnul Plahotniuc să susţină pe un candidat sau alt candidat? În practică, ar însemna să dea ordin televiziunilor sale să acţioneze în acest mod.”

Europa Liberă: Poate fi exclus factorul geopolitic în această cursă prezidenţială din Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Poate fi exclus, în mare parte. Nu văd nicio ameninţare din partea Rusiei în etapa actuală. Rusia nu are interesul să-l aducă pe domnul Igor Dodon la putere. Rusia la etapa actuală are ca prioritate să scape de sancţiunile economice, are situaţia din Ucraina de gestionat şi situaţia din Siria. Ar fi absurd să ne imaginăm că Rusia în situaţia actuală cu Ucraina, cu Siria, cu sancţiunile, ar putea întreprinde vreo operaţiune de a acapara puterea în Republica Moldova printr-un partid oarecare. Rusia, pur şi simplu, nu are resurse pentru aşa ceva.

Chiar în eventualitatea în care domnul Dodon ar deveni preşedinte, Rusia în niciun caz nu ar putea să susţină Republica Moldova

Rusia nu mai poate să susţină nici măcar Transnistria...

economic. Iar Rusia nu mai poate să susţină nici măcar Transnistria. Toate semnalele arată din partea Moscovei că aceasta doreşte o normalizare a raporturilor cu Republica Moldova, în sensul definit chiar de Moscova, o normalizare în termenii Rusiei. Dar am văzut declaraţiile cele mai recente ale domnului Dmitri Rogozin, ele nu mai au nimic din ostilitatea şi din obrăznicia de odinioară, decât uneori, pe alocuri, mici crâmpeie, că aşa e caracterul domnului Rogozin. Dar conţinutul declaraţiilor domnului Rogozin oferă redeschiderea pieţei ruseşti.”

Europa Liberă: Condiţia ar fi ca Moldova să nu se apropie atât de mult de UE.

Vladimir Socor: „Da. Condiţia este ca Moldova să renegocieze Acordul de Asociere şi, mai ales, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Să renegocieze în trei, şi anume, cu participarea Rusiei – Republica Moldova, Uniunea Europeană, Rusia.”

Europa Liberă: E posibil?

Vladimir Socor: „Bineînţeles că aşa ceva ar fi inacceptabil. Un precedent există, în anul 2014 Uniunea Europeană a admis cererea Rusiei de a reexamina, nu de a renegocia, Acordul de Liber Schimb între Ucraina şi Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Concurenţii înscrişi în cursa prezidenţială promit, dacă ajung la putere, să schimbe viaţa cetăţenilor spre bine. Cum ar putea să facă acest lucru un preşedinte într-un stat cu regim parlamentar, chiar dacă el este ales prin vot direct?

Vladimir Socor: „Viaţa nu se va putea schimba atât de repede, nu se va putea schimba în bine. Ceea ce poate face un preşedinte antioligarhic şi un preşedinte care ar urma să guverneze, în interesul populaţiei Republicii Moldova, ar fi consolidarea instituţiilor, ar fi eliminarea corupţiei din stat. Maia Sandu este candidatul ideal care poate face acest lucru. Domnul Igor Dodon nu ne-a convins prin nimic că ar putea să facă acest lucru.

Preşedintele are puteri instituţionale. Chiar dacă nu are dreptul să dizolve Parlamentul, preşedintele poate prezenta o candidatură de prim-ministru pe care Parlamentul de două ori să o respingă, conducând la dizolvarea Parlamentului conform Constituţiei. Acest lucru poate să-l facă preşedintele. Mai ales, preşedintele, ca şef al statului, are o mare

În ultimii patru ani am avut un preşedinte în Republica Moldova care nu a ştiut să-şi folosească autoritatea morală...

autoritate morală, aceasta depăşeşte domeniul strict legal. Preşedintele poate să apeleze la partidele politice şi, mai ales, la opinia publică, pentru a influenţa politica statului. Acest lucru nu a fost făcut în Republica Moldova.

În ultimii patru ani am avut un preşedinte în Republica Moldova care nu a ştiut să-şi folosească autoritatea morală, pe care postul de preşedinte îl are în mod inerent. În cele trei State Baltice sunt republici parlamentare, dar acolo preşedintele, şi în cazul Lituaniei preşedinta, o doamnă, au o mare autoritate morală, care depăşeşte cadrul strict legal tehnic al Constituţiei, dar care influenţează şi viaţa publică, şi deciziile politice, şi starea morală a naţiunii. De un asemenea preşedinte avem nevoie în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG