Rata scăzută a fertilităţii, mortalitatea sporită, migraţia intensă – cauze simţite tot mai acut ale depopulării, lente, dar sigure, a Republicii Moldova. Un motiv în plus pentru regândirea politicilor menite să facă faţă provocărilor demografice.
O discuţie la această temă cu expertul Alexei Buzu, unul din autorii Raportului de evaluare a actualului program național în domeniul securităţii demografice.
Europa Liberă: Autoritățile se văd obligate să rectifice, să revizuiască Programul național strategic în domeniul securității demografice 2011-2025, pentru a face față problemelor demografice ce se simt tot mai mult şi mai mult. Dvs. sunteți unul dintre coautorii Raportul de evaluare intermediară a acestui program. Care ar fi cele mai importante concluzii ale acestei evaluări? concluzii de la care, probabil, au pornit autorităţile în intenţia lor de a schimba ceva în politicile demografice ale statului.
Alexei Buzu: „Două ar fi concluziile de bază ale evaluării noastre. Prima este că răspunsul de politici cu privire la provocările demografice nu a fost pe potrivă. În Republica Moldova ne confruntăm cu un declin demografic destul de semnificativ. Doar în ultimii zece ani, conform unor estimări oficiale, populația Republicii Moldova a descrescut cu aproximativ 10%. Doar pe fondul migraţiei, populaţia Republicii Moldova se micşorează cu 1%.
Avem o îmbătrânire pronunţată a populaţiei, deci, avem o schimbare semnificativă a structurii grupurilor de vârstă în cadrul populaţiei. Avem o rată a fertilității destul de mică şi o speranţă de viaţă destul de redusă comparativ cu ţările UE. Răspunsul de politici publice nu a fost pe potriva acestor provocări.
Autorităţile publice ar trebui să pună accent pe bunăstarea demografică, adică pe îmbunătățirea calităţii vieţii, lărgirea drepturilor cetățenilor, să-i facem mai sănătoşi, mai productivi...
Cea de-a doua concluzie a noastră este că realitatea demografică din Republica Moldova ne impune să schimbăm accentele. Autorităţile publice ar trebui să pună accent nu atât pe securitatea demografică (numărul de cetăţeni), cât pe bunăstarea demografică, adică pe îmbunătățirea calităţii vieţii, lărgirea drepturilor cetățenilor, trebuie să-i facem mai sănătoşi, mai productivi şi să le oferim mai multe opţiuni de a alege. Chiar şi cel mai optimist scenariu de prognoză demografică, care prevede o rată de fertilitate mai sporită, arată că, în viitor, populaţia Republicii Moldova oricum se va diminua. Respectiv, trebuie să schimbăm accentele de la securitatea la bunăstarea demografică. Acestea ar fi cele două concluzii de bază.”
Europa Liberă: Când spuneţi că politicile statului de până acum nu au fost relevante şi nu au putut răspunde provocărilor demografice, la ce anume vă referiţi? Unde s-a greşit cel mai mult?
Alexei Buzu: „Trebuie să fac o precizare din start, politicile demografice sunt cele mai dificile politici pentru că o intervenţie publică în domeniul demografiei nu poate să aibă un rezultat în cinci sau zece ani. Schimbările demografice se manifestă într-un timp mult mai îndelungat. Dacă ne referim la acest program de asigurare a securității demografice, el a presupus o agregare a eforturilor în aproximativ 11 domenii, inclusiv migraţie, piaţa muncii, asigurarea şi protecţia socială, educaţie, sănătate. Concluzia noastră a fost că, de fapt, autorităţile nu au stat să gândească foarte clar, în 2011, care este cel mai bun răspuns de politici în sensul sporirii speranței de viaţă, care ar trebui să fie investiţiile, intervenţiile fie în servicii, fie în efort de prevenţie ş.a.m.d.
Impresia mea a fost că a fost înaintată o circulară către toate instituţiile relevante şi fiecare instituţie în parte a decis ce face, de exemplu, în domeniul fertilităţii sau în cel al sănătăţii reproductive, sau în domeniul protecţiei sociale. Prin urmare, programul nu a fost atât de coerent pe cât credem noi că ar fi trebuit să fie. De aici probabil vine şi intenţia autorităţilor de a regândi acest program, de a-l face mult mai curent şi ambiţios.”
Europa Liberă: Autoritățile se schimbă, problema demografică necesită însă preocupare constantă. Ce garanții pot exista că un nou Guvern, de exemplu, preocupat de necazurile la zi, şi-ar face dureri de cap cu o problemă care nu aduce foloase imediate, nici politice, nici de altă natură şi s-ar gândi la politici de durată care să aducă rezultate, poate, atunci când acest Guvern se va pensiona?
Alexei Buzu: „Dacă nu vom aborda problemele demografice pro-activ, atunci vom fi impuși într-o perioadă foarte scurtă să venim cu soluţii urgente. Se vorbeşte mult acum despre faptul că în curând
Nimeni nu este fericit cu sistemul de pensii din Republica Moldova, e nevoie de reforme ...
numărul de pensionari va fi aproape egal cu cel al salariaţilor. Într-adevăr, nimeni nu este fericit cu sistemul de pensii din Republica Moldova. E nevoie de reforme în acest sens şi nu doar pentru asigurarea unei economii, a unui sistem fiscal mai sustenabil, dar şi pentru a oferi mai multe opţiuni pentru vârstnicii din Republica Moldova. Rata de ocupare a vârstnicilor este una foarte mică, iar sărăcia este concentrată anume la vârstini, în special la cei din zone rurale. Există necesitatea de a veni cu politici foarte clare şi comprehensive în acest sens.
În zonele urbane (Chişinău, Bălţi, Cahul) avem o rată de ocupare a femeilor, a mamelor cu un copil de vârstă preșcolară, de circa 35 la sută. Rata fertilității este foarte scăzută. Anume prin politici, prin intervenții, cum ar fi reformarea concediului de îngrijire a copilului sau extinderea serviciului de creșe, am putea oferi mai mult suport familiilor tinere şi să încurajăm femeile, mamele să revin mai uşor în câmpul muncii. Astfel de politici ar putea contribui atât la creştere economică, la bunăstarea familiilor, cât şi la îmbunătățirea situației demografice.”
Europa Liberă: Ministerul muncii a elaborat un proiect de politici care ar urma să stea la baza programului revizuit de securitate demografică. În ce măsură credeţi că ceea ce propun acum autorităţile va schimba situaţia? Există riscul ca peste un an, doi sau cinci ani, şi aceste politici să se adeverească irelevante?
Alexei Buzu: „În această săptămână au avut loc mai multe evenimente. În Republica Moldova au venit mai mulţi experţi internaţionali cu renume în domeniul demografiei. Ministerul a propus pentru dezbateri această concepţie, viziune. În opinia mea, este una calitativ superioară. Este o abordare mult mai ambiţioasă şi mai coerentă. Este mult mai strâns legată de acele patru provocări demografice din Republica Moldova.
Ministerul a propus măsuri inclusiv din perspectivă instituţională, adică să fie un program bugetar pentru domeniul demografie, să fie consolidat cadrul instituţional, să fie introdusă obligațiunea evaluării impactului demografic pentru fiecare politică structurală din Republica Moldova. Cred că este o nouă abordare, viziune din partea autorităţilor şi sper că indiferent de cicluri electorale, de cine va fi în componenţa unui eventual nou guvern problemele demografice vor fi apolitice şi vor fi într-adevăr în centrul atenţiei autorităţilor.
S-a propus de asemenea ca, anual, în Parlament să fie prezentat raportul de implementare a noului program naţional de securitate demografică pentru ca şi legiuitorii să cunoască realitatea, care sunt progresele şi dificultăţile în acest domeniu.”
Europa Liberă: Credeţi că asta ar putea spori indicele de fertilitate, de exemplu?
Alexei Buzu: „În această săptămână am auzit unele declaraţii privind reformarea concediului de îngrijire a copilului. Ele au stârnit discuţii în contradictoriu, ceea ce demonstrează că o bună parte a opiniei publice, inclusiv deputaţi, nu este informată despre beneficiile unor asemenea reforme. Cred că astfel de acţiuni ar putea să îmbunătățească această situaţie.”
