Portalul rise.md publică la rubrica prezidenţiale 2016 o nouă investigaţie în care este vizat liderul socialiştilor Igor Dodon, mai exact cei doi consilieri care îl însoţesc în special atunci când Dodon merge la Moscova. Primul consilier al liderului socialiştilor este Vadim Ciubara, despre care sursa citată scrie că este „un afacerist” conectat la aşa numita „operaţiune rusească Bahamas” prin care PSRM ar obţine finanțări obscure dintr-o firmă offshore prin una intermediară din Rusia. Cel de-al doilea consilier a lui Igor Dodon este fratele acestuia, Alexandru Dodon, care ar fi implicat în afaceri cu dezinfectanți pentru spitale, scrie Rise Moldova.
Ziarul de Gardă continuă seria de articole despre candidaţii cursei prezidenţiale, cine sunt şi ce averi, venituri au. În ediţia de astăzi aflaţi cu ce bunuri și „amici” s-a ales candidatul socialiştilor Igor Dodon în mulţi ani în care a ocupat diverse funcţii publice. Tot în Ziarul de Gardă aflaţi ce averi are Silvia Radu, cel mai bogat candidat, dar și Maia Laguta – cea mai săracă pretendentă la fotoliul prezidențial, care câștigă lunar în jur de 1800 de lei.
În paginile Ziarului de Gardă găsiţi şi editorialul semnat de Aneta Grosu care are ca temă sancţionarea penală a celor care încearcă să corupă alegătorii. Autoarea aminteşte că recent Procuratura a sancţionat penal, prin amendă, cinci localnici din Cimişeni care ar fi oferit consătenilor cadouri electorale la alegerile locale de anul trecut. Aneta Grosu observă că nimeni nu şi-a pus însă problema penalizării celor care au acceptat să fie mituiţi în schimbul votului acordat. Nimeni nu pare preocupat nici de faptul că primarul pentru care au fost „cumpărate” voturile a ajuns în funcţie prin fraudă, notează autoarea. Ea constată că în actualul scrutin prezidenţial situaţia e „și mai disperată la capitolul pedepsirii corupției”. Şi asta pentru că legislaţia nu prevede expres ca pedepsele penale pentru coruperea alegătorilor să fie aplicate şi în cazul prezidențialelor, remarcă Aneta Grosu.
„Ce face electorala din om” este editorialul semnat pe deschide.md de Alexandru Vaculovschi. El trece în revistă metamorfozele câtorva candidați în cursa prezidențială. Marian Lupu „o face pe marele promotor al Uniunii Europene”, de care s-a distanțat într-un anterior scrutin electoral, observă autorul. Despre Igor Dodon, el scrie că la începutul campaniei se declara antiromân și antieuropean înflăcărat, între timp însă „s-a declarat frate cu românii și a lăsat-o mai moale cu dezicerea de parcursul european”, remarcă Vaculovschi. În opinia sa, Maia Sandu pare să-și tempereze unionismul afișat anterior, iar Mihai Ghimpu, dimpotrivă, aleargă „disperat” după voturile unioniștilor. Pe Dumitru Ciubașenco campania l- făcut să vorbească „moldovenește”, scrie Vaculovschi. El concluzionează că „electorala îi face pe candidați să spună tot ce vrem și ce nu vrem. Cât suntem în alegeri – candidaţii sunt clovni. După alegeri – clovnii vom fi noi”, încheie editorialistul.
Portalul moldnova.eu publică o analiză - „traseismul politic al celor care se vor şef de stat” – în care se constată că majoritatea candidaților la funcția de președinte au „cochetat” cu mai multe partide. Unii dintre ei au ajuns să lupte în campania electorală cu foștii colegi de partid. De exemplu, Dumitru Ciubașenco este cel care a trecut prin cele mai multe partide, scrie sursa citată. Despre Marian Lupu și Igor Dodon se aminteşte că au obținut funcții importante în stat în timpul guvernării comuniste, iar acum se declară inamici. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Iurie Leancă şi Maia Sandu, care s-au aflat timp de mai mulți ani în „barca liberal-democraților”, scrie sursa citată. În articol se aminteşte şi despre excluderea din rândul liberal democraţilor a lui Valeriu Ghileţchi, dar şi despre supărările candidaţilor ce se declara unionişti, Mihai Ghimpu şi Ana Guţu, în trecut colegi de partid.
Tot pe moldnova.eu citiţi opinia expertului în energetică, Victor Parlicov, despre noile plafoane la carburanți stabilite pentru următoarele două săptămâni de ANRE. Întrebat cât de justificată i se pare majorarea prețurilor la benzină şi motorină, Parlicov afirmă că este imposibil de apreciat, întrucât cotațiile Platz în baza cărora sunt stabilite preţurile nu sunt publice. „Informația aceasta reprezintă un produs comercial și costă forte scump. Nimeni nu poate verifica ANRE și de aceea va exista mereu acestă suspiciune că ANRE nu-și poate face treaba și că deciziile nu sunt corecte”. Parlicov mai spune că plafonarea prețurilor la carburanți în mod administrativ e o abordare „sortită eşecului” dacă nu se iau în calcul carenţele pieţii din punct de vedere al concurenţei.
Jurnaliștii portalului newsmaker.md scriu despre ampla reformă a administrației centrale anunțată de premierul Pavel Filip încă în aprilie. Filip promitea atunci că reforma, care prevede între altele reducerea numărului de ministere, se va produce treptat și se va încheia în toamnă. Autorii articolului au aflat însă că reforma va începe abia după scrutinul prezidențial, când va fi limpede și ce prevede bugetul de stat pentru anul viitor. Reporterii au aflat din culise care ministere ar putea fi comasate sau lichidate. Detalii găsiți în articol.
