Linkuri accesibilitate

Câţi dintre candidaţii la funcţia de preşedinte ar avea curajul să treacă testul dezbaterilor electorale similare celor din SUA (Igolr Volnițchi/tribuna.md)


„Dodon şi slugărnicia faţă de Moscova” (Vasile Gârneț/Ziarul Național).

Igor Volniţchi se întreabă într-un editorial în „tribuna.md” câţi dintre candidaţii la funcţia de preşedinte ar avea curajul să treacă testul dezbaterilor electorale similare celor din SUA care sunt urmărite cu sufletul la gură în întreaga lume.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00
Link direct

El constată că în istoria Republicii Moldova au existat mai curând parodii decât dezbateri electorale veritabile. Volniţchi spune că şi-ar dori măcar în această campanie prezidenţială dezbateri care i-ar pune faţă-n faţă pe cei mai importanţi candidaţi, bunăoară pe Igor Dodon şi Marian Lupu, polemizând la tema vectorul politicii externe, sau pe Andrei Năstase şi pe Marian Lupu discutând în contradictorie despre dacă este sau nu Republica Moldova un stat capturat; o dezbatere între Mihai Ghimpu şi Igor Dodon despre statalism versus unirea R.Moldova cu România sau o dezbatere între Dumitru Ciubaşenco şi Marian Lupu la tema legitimităţii actualei puterii şi posibilităţilor de dizolvare a Parlamentului. Comentatorul se arată însă mai curând sceptic în privinţa existenţei unor astfel de dezbateri.

Un alt comentator al portalului tribuna.md, Dumitru Spătaru, analizează evoluţiile în găsirea unui candidat comun al opoziţiei de dreapta. Autorul aminteşte că astăzi expiră timpul acordat de Partidul Platforma DA al lui Andrei Năstase liderei PAS, Maia Sandu, să accepte propunerea acestuia de a-l desemna pe el candidat comun în alegerile prezidențiale. Dumitru Spătaru admite că Năstase se va retrage din cursă în favoarea Maiei Sandu. „Numai că va face cea mai mare prostie”, crede comentatorul.

În opinia sa rating-ul Maiei Sandu nu va avea de câștigat, pentru că electoratul lui Andrei Năstase este unul „revoluţionar” şi „nu va accepta să fie reprezentat de un activist de pe reţelele de socializare, care crede că politica se face doar la cafea cu ambasadorii sau pe facebook”. Dumitru Spătaru susţine că electoratul lui Năstase va migra mai curând la candidatul formaţiunii Partidul Nostru, Dumitru Ciubaşenco, care „se asociază mai mult cu lupta cu oligarhia decât Maia Sandu”.

Vasile Gârneţ semnează pe pagina web a Ziarului Naţional editorialul intitulat „Dodon şi slugărnicia faţă de Moscova”. Autorul aminteşte despre o recentă emisiune televizată la care Dodon a încercat să „apere Rusia” la întrebările ce vizau conflictul din Ucraina. Dodon a sugerat între altele că anexarea Crimeii ar fi fost un act legitim, pentru că s-a bazat pe un referendum şi că în Donbas rușii n-au niciun amestec, scrie editorialistul. În opinia sa „servilismul prorus al lui Dodon ar trebui să fie o armă de atac împotriva sa în mâna altor concurenți electorali”. Numai că, observă Vasile Gârneţ, Dodon este „menajat” de „holdingul lui Plahotniuc”, deşi „socialistul este principalul adversar al Partidului Democrat”, aşa cum a declarat Marian Lupu. „S-ar putea să aibă dreptate cei care susțin că Igor Dodon este candidatul de rezervă al oligarhului, dacă nu chiar principala sa miză în cursa prezidențială”, concluzionează Vasile Gârneţ.

Despre candidaţii de stânga la prezidențiale scrie şi editorialistul Mihai Ţurcanu în ediţia de la Chişinău a publicaţiei Evenimentul Zilei. El notează, în comentariul „Moscova doreşte un preşedinte partizan”, că scopul candidaţilor stângii pro-ruse este de a „sabota” dezvoltarea Republicii Moldova şi de a lupta împotriva independenței statului. „Integrarea în „uniunile sovietice” create de Putin în Est va reprezenta și inversarea Declarației de Independență. Iar pentru realizarea acestui scop, Moscova are nevoie de un președinte-partizan, care să mineze toate încercările Republicii Moldova de a ieși din starea de republică ex-sovietică”, conchide Mihai Ţurcanu.

Şi comentatorul portalului de expresie rusă ava.md, Vitali Andrievschi, semnează o amplă analiză despre scenariile Kremlinului faţă de Moldova şi care ar urmări în special îndepărtarea Moldovei de vectorul european de dezvoltare. Andrievschi notează că Moldova şi-a ales calea şi că aceasta ar trebui urmată şi după scrutinul prezidenţial. În opinia sa, „mai puţin contează cine dintre candidaţii forţele proeuropene va accede în turul doi – Maia Sandu sau Marian Lupu – important ca unul din ei să-l învingă pe Igor Dodon”, care, continuă comentatorul, „joacă de partea lui Putin”. „Punând stăpânire cu ajutorul lui Dodon pe instituţia prezidenţială Rusia îşi va extinde influenţa treptat până nu va înghiţi în totalitate Moldova”, avertizează Andrievschi.

Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, scrie despre vizita la Chişinău şi la Tiraspol a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care, în opinia sa, ar avea motivaţii direct electorale. „Kremlinul îşi doreşte să poată prinde în acest sezon electoral din Moldova, nu unul, ci doi preşedinţi: unul (improvizat) la Tiraspol şi altul, real, la Chişinau, Igor Dodon”, notează Grozavu. Autorul se arată convins că în stânga Nistrului, Rusia va avea, fără îndoială, preşedintele pe care şi-l doreşte. Pe malul drept al Nistrului lucrurile par mai complicate, susţine comentatorul. El observă că în timp ce Dodon caută sprijin la Moscova, alţi concurenţi înscrişi în cursă nu ezită să caute sprijin în state europene şi în SUA. Petru grozavu ajunge la concluzia că prezidenţialele vor fi pentru Republica Moldova o luptă electorală geostrategică fără precedent.

Ziarul de Gardă continuă să analizeze averile şi veniturile candidaţilor la preşedinţie. În ediţia de astăzi este vizată candidata PAS, Maia Sandu. Ea locuiește la Chișinău, într-un apartament cu două camere, procurat în 2003 și conduce o maşină din 2012. Maia Sandu susține că ambele achiziții sunt făcute pe banii primiți de la Banca Mondială, acolo unde a muncit, cu o scurtă pauză, aproape zece ani. Sandu mai spune că la moment nu are obţine venituri în Republica Moldova şi că se întreține din economiile agonisite din salariul de câteva mii de dolari pe care îl avea la Banca Mondială.

XS
SM
MD
LG