Linkuri accesibilitate

România. Ambuscade și asedii pe frontul electoral 


Mihăiță Calimente (PNL) în 2015: electoratul va vota tot pe cine pun partidele pe listă. Și dacă vrea să aleagă pe altcineva, să meargă să voteze la bulgari.

Deși nu mai e decât o lună până să înceapă campania electorală și doar două până la alegeri, partidele nu se grăbesc să-și definitiveze oferta electorală și listele de candidați. Este posibil ca întârzierea publicării listelor să aibă motive strategice, pentru a nu declanșa obișnuitele vânători de capete al căror sezon principal este perioada preelectorală. La fel de posibil este, în schimb, și ca partidele să aibă lucruri mai presante de rezolvat. Cum ar fi redefinirea structurilor de conducere sau asimilarea partidelor mai mici. Oricum, cei care se așteptau ca partidele mici să se lupte ca David cu Goliații din partidele mari sunt decepționați. Legislația, inerțiile, lipsa de interes a formatorilor de opinie și a publicului au făcut ca micile partide să nu aibă eficiență, în ciuda succeselor punctuale înregistrate la locale. Nu au avut vreme să se organizeze în teritoriu și nici să câștige simpatizanți, publicitatea care li se face este de nișă, nu sunt vizibile pentru o opinie publică tot mai neîncrezătoare în politicieni și politică. Modificarea legii partidelor care permite înregistrarea acestora chiar și cu trei membri fondatori (articolul 18, alin. 1) a dus la înregistrarea a sute de noi formațiuni, însă niciuna nu pare să aibă vreo șansă în lupta cu marile partide care nu de puține ori, au racolat membrii importanți ai noilor partide, învățându-i pe noii politicieni cât de atractiv este turismul politic.

Dar nici marile partide nu par preocupate de alegeri. Și PSD, și PNL sunt nevoite să se reorganizeze intern. PNL a rămas într-un singur președinte, Alina Gorghiu, după ce Vasile Blaga și-a dat demisia de la conducerea partidului. Biroul permanent a decis că nu mai e nevoie de alt copreședinte. Vasile Blaga este urmărit penal de DNA într-un dosar de corupție și a fost chemat deja la Parchet să dea lămuriri. Este o anchetă care a stârnit interesul presei, iar mediatizarea posibilei corupții a celui mai important om din partid a făcut rău PNL-ului. Momentul este cât se poate de neprielnic: nu mai e mult și va începe oficial campania electorală iar șeful acesteia la PNL era însuși Vasile Blaga.

Imaginea de incoruptibili pe care au vrut s-o proiecteze liderii partidului a fost șifonată serios de multele și majorele cazuri de corupție în care au fost implicate persoane din primele rânduri ale partidului. Pe de altă parte, conflictele înghețate din teritoriu generate de fuziunea superficială dintre PDL și PNL au început să se încingă în jurul listelor electorale iar tensiunile ar putea avea efecte în urnele electorale. Cu toții se luptă pentru locurile eligibile fără a mai ține cont de normele de integritate, de experiență sau consistență politică. Poate de aceea, oferta electorală în oameni și idei este o mare necunoscută. E posibil să fie mulți oameni noi pe liste însă, până acum, pe locurile eligibile tot vechii oameni îi descoperim. Este sigur că Roberta Anastase, fosta șefă de trist renume a Camerei Deputaților, va candida la Cameră pe lista PNL din Prahova. Și Petre Roman care și-a recăpătat mandatul după ce un an și ceva a fost declarat incompatibil și suspendat, are promisiunea unui loc bun pe listă. Urmărirea penală nu l-a făcut pe Vasile Blaga să se retragă și de pe lista PNL pentru Senat la Timiș unde ocupă prima poziție. Nici din conducerea partidului nu a dispărut fără urmă. L-a lăsat adjunct pe Gheorghe Falcă, finul lui Traian Băsescu și client mai vechi al procurorilor anticorupție, să se ocupe de campania electorală. iar europarlamentarul Daniel Buda este împuternicit să semneze listele în numele fostului PDL. Buda câștigă astfel un meci intern împotriva concitadinului său Emil Boc, tras din motive obscure pe o linie moartă în partid.

Lupta dintre lupii tineri și dinozaurii partidului se dă și în teritoriu. Organizația partidului din Constanța stă să se descompună, după izbucnirea scandalului între președintele local și un deputat PNL, Gheorghe Dragomir, care ar fi vrut ca niciunul dintre actualii parlamentari să nu mai candideze, să facă loc unor nume noi pe liste. Dragomir este și prim-vicepreședinte al filialei județene și, pentru că propunerea sa a stârnit ironii, și-a dat demisia. Cu gândul la aceste conflicte, noua președintă a partidului spunea că se așteaptă la opoziția unor şefi de filială, dar că oferta electorală va fi una ”de care să nu ne jenăm. Va fi o listă aşa cum şi-o doreşte electoratul şi cum partidul şi marea parte a organizaţiilor o doresc”. Poate că de aceea PNL ezită să speculeze pe marginea persoanei viitorului prim-ministru chiar dacă mai toate preferințe se îndreaptă către Dacian Cioloș. Acesta ar vrea să rămână la Palatul Victoria, dar nu vrea carnet de partid și a pus deja pe jar combinatorii partidului care încearcă să găsească o ieșire constituțională și rezonabilă din acest impas. Refuzullui Cioloș de a intra în politică l-a lăsat cu mâna întinsă și pe prietenul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis, care spunea deunăzi că viitorul șef de cabinet trebuie să facă parte dintr-un partid politic. Relațiile dintre cei doi par să se fi răcit sau, pur și simplu, președintele i-a lăsat lui Dacian Cioloș o perioadă de gândire.

Însă primul ministru a stârnit pasiuni puternice și în PSD care a vrut de mai multe ori să-l concedieze, încordându-și mușchii strategic pentru a arăta cine e șeful în parlament. PSD a anunțat deja că va respinge orice formulă de revenire a lui Dacian Cioloș la Palatul Victoria. Își adună forțele ca după alegeri să-l suspende pe Klaus Iohannis pe care nu scapă niciun prilej să-l ironizeze. Săptămâna aceasta, Liviu Dragnea va discuta cu delegații din teritoriu pentru a stabili forma finală a listelor electorale. Gabriela Firea, care e și vicepreședintă la partid, spune că listele au căpătat deja consistentă dar este sceptică în privința candidaturii tinerilor, ba chiar îi ironizează subțire spunând că nu au experiență de conducere, nici măcar a mașinii personale. Trebuie să punem pe liste persoane care îmbină vechiul și noul, afirmă ea. O astfel de persoană este Liviu Dragnea, despre care Gabriela Firea spunea zilele trecute că este cel mai potrivit pentru funcția de prim-ministru. Liviu Dragnea este inventatorul codului deontologic electoral și primul care l-a încălcat în mod sistematic, fiind condamnat cu suspendare și implicat în alt dosar penal care i-ar putea aduce o majorare a pedepsei.

Premierul ar trebui susținut de o majoritate parlamentară, or dacă e să ne luăm după cele mai recente sondaje, prezentate de Nicușor Dan, lider al Uniunii Salvăm România, PNL nu va avea niciun cuvânt de spus în această privință. E drept că nici USR, care ar câștiga, conform acestui sondaj fantezist, 10 procente din voturi în vreme ce PSD și Alianța Liberal Democraților ar câștiga marele pot de 55 la sută, adică o majoritate confortabilă. E suficient să ne adunăm forțele, spune Nicușor Dan, convins că va ajunge în parlament. Are și cinci nume de miniștri care ar urma să anunțe că vor candida pe listele USR. Asta cu condiția să adune cele 183 de mii de semnături necesare, conform legii. Deocamdată are sub 50 de mii și teama că nu va reuși să strângă restul în cele trei săptămâni care au mai rămas.

La sfârșitul săptămânii trecute el și alți doi lideri ai unor partide mici s-au prezentat românilor din străinătate în cadrul unei întâlniri organizate la Parlamentul european. Cu toții s-au plâns de legislația care prevede condiții insurmontabile pentru partidele care nu au bani, influență și infrastructură teritorială. Unul dintre partidele mici, PACT, nu se va putea prezenta cu propriii candidați decât în două județe urmând ca în alte șapte să susțină candidați independenți. Doar modificarea substanțială a legii partidelor ar da o șansă formațiunilor mici, spun ei, altminteri acestea ar trebui să se lase pe mâna forțelor oculte. Cu asemenea legi ești obligat să faci figurație democratică în cadrul unor alegeri cu final așteptat. Iar dacă partidelor mici nu li se acordă șanse, beneficiarul alegerilor va fi tot partidul unic al oligarhilor.

Unii lideri ai partidelor mici sunt realiști. Dan Masca, de la Partidul Oamenilor Liberi, le spunea românilor de la Bruxelles că nu e interesat și nu speră să intre în parlament în acest an, vrea doar ca în 2020, România să aibă legi europene. Însă cei care fac regulile jocului sunt reprezentanții partidelor mari care s-au dovedit eficienți doar atunci când a fost vorba să-și voteze privilegiile.

Deocamdată, dacă e să ne luăm după modul în care înțeleg să pun în practică mesajele electoratului, mai toți cei implicați în cursa electorală de partea acestor partide par să fie de acord cu unul dintre titanii politicii de rit nou, Mihăiță Calimente, care le transmitea, acum un an, celor care protestau după incendiul din clubul Colectiv împotriva corupției politicienilor, că nu vor avea încotro și vor vota tot pe cine pun partidele pe listă. Iar dacă vor să aleagă altceva, să meargă să voteze la bulgari.

XS
SM
MD
LG