„Jurnal.md” inserează comentariile analistului politic Vladimir Socor despre rezultatele unui recent sondaj care măsoară şansele candidaţilor la prezidențiale. Socor constată „falimentul partidelor din fosta alianţă, aşa zisă pentru integrare europeană. Aceste partide care au fost la guvernare cinci-şase ani, pur şi simplu dispar din sondaje. Același lucru se poate spune despre liderii acestor partide care abia supraviețuiesc”. Vladimir Socor spune că nu l-a surprins că Marian Lupu este cotat în acest sondaj aproximativ la egalitate cu Maia Sandu şi Andrei Năstase. „Trebuie să ne aşteptăm ca în timpul campaniei electorale, televiziunile lui Plahotniuc să îl umfle şi mai mult pe Lupu. Până de curând domnul Lupu era foarte jos în sondaje, iar acum a urcat în jur de până la 10 la sută.” Datele sondajului alimentează „incertitudinea, tensiunea şi spiritul concurent nesănătoase” între Sandu şi Năstase, mai observă Vladimir Socor.
Rezultatele aceluiași sondaj realizat de CBS-Axa sunt analizate, într-un editorial, de comentatorul Igor Volniţchi pe portalul Tribuna.md. Prima concluzie a autorului este că Marian Lupu „creşte destul de serios în ultimul timp” şi, în curând, ar putea fi „principalul oponent” al lui Igor Dodon în lupta pentru funcţia de Preşedinte. „Maia Sandu şi Andrei Năstase pot împiedica acest lucru, doar unindu-și eforturile”, constată Volniţchi. O altă concluzie a sa e că Maia Sandu „descreşte” comparativ cu datele altor sondaje, prin urmare „Maia Sandu ar trebui să se retragă” şi să „cedeze” în favoarea lui Andrei Năstase, consideră Volniţchi.
„Manipularea alegătorului va fi instrumentul de bază folosit de putere pentru a-și promova candidatul”, crede directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie. Într-un comentariu pentru agenţia de presă IPN, Barbăroşie mai spune că decizia electoratului poate fi manipulată în mare măsură, poate fi influențată de cadouri electorale. el nu exclude că unii concurenţii electorali pot fi scoşi din cursa cu argumente false, semnăturile de susţinere pot fi colectate în mod fraudulos. În plus, există probabilitate mare de falsificare a alegerilor, mai constată Arcadie Barbăroşie.
Portalul Rise.md publică la rubrica „Prezidențiale 2016” o investigație potrivit căreia Partidul Socialiştilor a lui Igor Dodon ar fi obţinut donaţii obscure în prag de alegerile prezidențiale. Reporterii RISE Moldova au descoperit că mai mulţi socialişti apropiaţi lui Dodon s-ar fi grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă. „Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei”, bani care au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de scrutinul prezidențial. Majoritatea banilor au ajuns, în baza unor contracte de împrumut, la persoane afiliate partidului care au făcut donaţii formaţiunii. Personajul-cheie în afacerea secretă pe care au descoperit-o reporterii RISE este deputatul socialist Corneliu Furculiţă, considerat omul de încredere a lui Dodon. Într-o reacţie publică Corneliu Furculiţă a spus că toate tranzacţiile financiare au fost legale.
Reporterii de la Newsmaker.md au aflat că omul de afaceri Veaceslav Platon, cercetat pentru escrocherie și spălare de bani în unul din dosarele devalizării Băncii de Economii, ar fi cercetat și în alte cel puțin 50 de dosare aflate în gestiunea ofițerilor de la CNA. Aceste dosarele ar viza scheme din sistemul bancar și cel al asigurărilor și ar putea fi cumulate într-o singură anchetă penală privind organizarea și conducerea unei organizații criminale. Dacă va fi găsit vinovat Platon ar risca detenție pe viață, scrie sursa citată.
Radio France Internationale în limba română publică opinia profesorului Armand Goșu despre anunțul preşedintelui român Klaus Iohannis privind formarea unui grup de lucru care să elaboreze, până la sfârşitul anului, o strategie pe tema relaţiei cu Republica Moldova și care va trata inclusiv subiectul unirii. Armand Goșu observă că în Republica Moldova unirea nu este un subiect de actualitate. El spune că România se poate implica activ în consolidarea valorilor democratice din statul vecin. El observă însă că „opinia publică activă din Republica Moldova e mai de grabă îngrijorată de atitudinea Bucureștiului față de elita politică din Republica Moldova. Cei mai mulți lideri politici pro-europeni autentici consideră că Bucureștiul sprijină regimul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc”, notează Armand Goşu.
Despre anunțul președintelui român, scrie şi George Damian pe Moldnova.eu. „Deocamdată avem promisiunea președintelui Iohannis că la București există o comisie ce va prezenta la sfârșitul anului o strategie pe termen mediu și lung a relației României cu Republica Moldova şi că vor exista discuţii despre o eventuală unire”, observă autorul. El se declară convins însă că „nu va exista un „plan al unirii”, ci mai degrabă o strategie de sprijinire a reformelor din Republica Moldova – chestie care va nemulțumi pe toată lumea”.
Portalul Moldnova.eu publică şi un amplu interviu cu președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase. „Una dintre problemele fundamentale ale Republicii Moldova ține de reforma sistemului electoral. Dacă nu-l vom reforma înseamnă că vom bate pasul pe loc încă 25 de ani înainte”, a declarat, între altele, Tănase. El nu a precizat cum anume ar urma să fie reformat sistemul electoral. Cât despre o eventuală reformă constituțională, Alexandru Tănase spune că nu ar fi necesară. „Curtea a dezlegat cele mai importante contradicții existente. Cred că deocamdată lucrurile sunt clare.” Tănase a afirmat că după încheierea campaniei electorale, Curtea Constituțională va reveni la un subiect amânat din 2014, cel privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Tănase a mai sugerat parcă în treacăt că se poate produce o schimbare de guvern. „Cine știe ce Guvern va fi, ce culoare politică va avea Guvernul, care se poate schimba în jumătate de an.”
„Ziarul Național” amintește cititorilor săi că Centrul Național Anticorupție (CNA) nu a fost de acord ca cetățenii Republicii Moldova să fie obligați, prin lege, să întoarcă miliardul furat din sistemul bancar la o dobândă de cinci la sută anual. CNA a fost singura instituție care a avizat negativ această propunere guvernamentală încă în luna mai. „Centrul Național Anticorupție consideră că proiectul de lege nu rezolvă problema în sine și nu identifică soluții privind gestionarea acestei datorii ... proiectul este unul care afectează grav drepturile și interesele fundamentale ale cetățenilor, garantate prin lege”, se arată în avizul CNA. „De acest aviz negativ nu s-a ținut cont, legea a fost aprobată prin asumare de răspundere a executivului și a intrat, marți, în vigoare”, scrie sursa citată.
