Linkuri accesibilitate

În România alegerile se cam câștigă pe emoție, nu pe programe și cifre (Adriana Duțulescu/Bn24.ro)


Revista presei de la București

O tendință nouă se conturează în societățile occidentale: democrațiile de tip liberal sunt zguduite nu doar din exterior, cum se întâmpla în anii optzeci ai secolului trecut, ci chiar din interior de adepții unor „democrații iliberale”. În termenii cei mai simpli, ar fi vorba de altceva decât partidele politice care populează azi parlamentele statelor europene – și pe al României, desigur –, de structuri ale societății „necivile” (prin opoziție cu societatea civilă, privită de politologi ca principala achiziție a sistemelor democratice). Toate aceste amănunte sunt prezente în articolul semnat de Cristian Pârvulescu în săptămânalul „Observator cultural”. El arată că acest tip de societate spre care tind anumite grupări se folosește mult de manipularea „naţionalistă şi xenofobă”: agită valori de tipul patriotism, popor ș.a.m.d. Pârvulescu se referă direct la câteva state europene – Ungaria, Croaţia, Polonia, România – unde reformele constituţionale demarate ar viza tocmai „îngheţarea proceselor democratice prin blocarea adoptării unor noi drepturi şi libertăţi, dacă nu chiar inversarea tendinţei“. Un alt simptom atinge ideea spaţiului public neutru, „care să limiteze violenţa justificată religios sau etnic”. Toate noile mișcări numai aparent civice, care contestă democrația de tip liberal, au în comun „negarea vehementă a spaţiului public ca spaţiu pluralist, laic şi democratic”.

În România, au început de joi manifestații de stradă împotriva deciziei luate luni de Parlamentul de la București de a nu permite cercetarea penală pentru omor din culpă a fostului ministru de interne Gabriel Oprea. Emilian Isăilă observă în Ziare.com că e ceva ciudat: partidele cu scoruri mari în sondajele de opinie, Partidul Social Democrat în special, dar și Partidul Național Liberal, prea s-au speriat de proteste. Liderul PSD Liviu Dragnea ar fi demonstrat panică atacându-l pe premierul Dacian Cioloș după discursul-raport al acestuia din plenul legislativului. A mai fost și blocarea anchetei penale împotriva lui Oprea, de către senatori, care, scrie Isăilă, „n-au înțeles mutația petrecută în toamna anului trecut, n-au înțeles că ceva s-a rupt în societatea românească”. Comentatorul face referire la masivele proteste organizate în București și în toată țara după incendiul catastrofal de la clubul Colectiv, din toamna lui 2014, în urma căruia au murit 64 de oameni.

Cearta politicienilor pe cazul Gabriel Oprea este o simplă piesă de teatru, „ofensatoare”, în debutul campaniei electorale, scrie Teodor Tiță în „Dilema Veche”. În realitate, toate partidele din parlament, că au votat sau nu protejarea fostului ministru de interne, că l-au atacat direct sau nu pe premier, sunt agitate de aceeași chestiune: cum să câștige cât mai multe procente în alegeri, mai bine zis cum să nu piardă mai mult decât deja au pierdut refuzând să ia act de adevărata stare de spirit din țară.

Ce-i drept, în România alegerile se cam câștigă pe emoție, nu pe programe și cifre, scrie Adriana Duțulescu în site-ul Bn24.ro. Protestele începute joi asta pot declanșa, emoția, mai precis sentimentul că, din nou, n-ar prea fi de optat în favoarea unui partid sau altul, dar e destul de clar că există un rău împotriva căruia se poate vota solidar: PSD.

XS
SM
MD
LG