Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu constată că abundența de candidați pentru alegerile prezidențiale, îi amintește de alegerile din 1990 din România, primele alegeri libere, când, scrie acesta, o puzderie de candidaturi au fost depuse, care mai de care mai neserioasă.
Numărul mare de doritori care și-au anunțat candidatura, este în opinia sa o dovadă de cultură politică incipientă. În fapt, continuă acesta, candidaturile neserioase nu numai că produc o aglomeraţie pe buletinul de vot, dar aglomerează și spaţiul public cu terţi. Iulian Chifu susține că cea mai mare greşeală a unui candidat la un scrutin este să conteste scrutinul însuşi. Liste de alegători, organizare, înregistrare. Nu poţi să revendici câştigarea unei curse în care te-ai înscris, dacă începi prin a motiva viitoarea înfrângere în cadrul scrutinului prin contestarea regulilor jocului, mai scrie editorialistul.
Portalul Tribuna.md publică un editorial semnat de Igor Volnițchi. În opinia sa, alegerile din Republica Moldova niciodată nu au avut loc în baza unei competiții de idei, de programe, de soluţii sau a unei competiții între diverse personalităţi. Din contra, remarcă autorul, de fiecare dată, societatea a fost polarizată intenţionat, iar acei care au reuşit să facă respectiva polarizare artificială au şi cules cea mai bună recoltă electorală. Astfel, scrie Volnițchi, de-a lungul anilor, electoratul în Moldova a fost împărţit fie în statalişti şi antistatalişti, fie în adepţi ai integrării în UE şi adepţi ai integrării euro-asiatice, fie în oligarhi şi antioligarhi. Alegerile prezidenţiale preconizate pentru data de 30 octombrie 2016 nu sunt o excepţie în acest sens şi, continuă autorul, la moment, cine vrea vede că se duce o luptă nu pentru voturile alegătorilor din Republica Moldova, ci pentru polarizarea electoratului.
Despre alegerile prezidențiale este și analiza semnată de Irina Astahova și publicată pe portalul Noi.md. Ea susține că principala confruntare dintre candidații „buni” și cei „răi” va fi construită pe poziția „pentru” și „împotriva” puterii. Divizarea geopolitică a electoratului se va menține, și, scrie autoarea, proporțiile preferințelor geopolitice ale populației, care erau aproape egale pînă nu demult, s-au schimbat în favoarea Estului, fără anumite eforturi din partea Rusiei. Autoritățile moldovenești au făcut totul ce a depins de ele pentru ca visul european al moldovenilor să devină mai puțin atractiv față de acum 5-7 ani, crede Irina Astahova.
Adevărul.md publică o analiză semnată de Răzvan Voncu, și în opinia acestuia, nu se îndoieşte nimeni că decizia autorităţilor de la Tiraspol de a activa rezultatele unui „referendum” din 2006, vizând unirea cu Federaţia Rusă, e un bluff. „Nici o entitate serioasă nu face un referendum pentru a-l pune în aplicare peste 10 ani”. În plus, continuă autorul, momentul unei uniri cu Federaţia Rusă a trecut de peste un an. În atmosfera tensionată a războiului civil din Ucraina, când regiunile Doneţk şi Lugansk şi-au proclamat secesiunea faţă de Ucraina, era mai potrivit”, susține Răzvan Voncu. El accentuează faptul că „e un bluff evident, care are legătură tot cu alegerile prezidenţiale care vor avea loc în Republica Moldova, în această toamnă. Şi, oricât de bizar ar părea, marii beneficiari ai bluff-ului tiraspolean nu sunt pro-ruşii lui Dodon şi Usatâi. Nici unioniştii lui Mihai Ghimpu, sugerează autorul.
