„Începe cea mai scumpă campanie electorală din istoria Moldovei”, titrează portalul Mold-street.com. Alegerile ar putea costa 100 de milioane de lei, scrie sursa citată, cu referire la estimările făcute de fostul preşedinte al CEC, Iurie Ciocan. Pentru comparaţie, bugetul total al alegerilor locale din 2015 a fost de aproximativ 90 de milioane de leo, iar alegerile parlamentare din 2014 au costat în jur de 50 de milioane. Sursa citată mai aminteşte că în 13 ani costul campaniilor electorale pentru Parlament s-a majorat de 30 de ori. Mai mulţi experţi citaţi în articol susţin că alegerea şefului statului este extrem de importantă şi nu ar trebui pusă problema costurilor. Autorii articolului concluzionează că „importanța alegerilor prevalează costurile”.
Expertul în comunicare Ion Grosu publică pe blogul său un comentariu despre scrutinul prezidențial. „După cum decurg lucrurile, la alegeri va cîștiga Igor Dodon. Ușor. Contracandidații lui sunt mai morți ca Lenin”, notează autorul. El observă că toţi ştiu că victoria lui Dodon se apropie, dar lumea preferă să nu se gândească la asta. „Lumea acum e preocupată de analiza inexistenței Republicii Moldova.” Ion Grosu notează că opoziţiei se implică în cursă, fără a avea însă un mesaj. Expertul crede că victoria lui Dodon va avea un efect dublu. Va genera din nou o sursă de realitate Moldovei şi va fi un prilej pentru unii să se implice, să spună că trebuie de luptat. Alţii însă „vor mai trânti o dată ușa. Indiferent, dacă au plecat demult în Canade sau dacă abia acum pleacă”. Un asemenea scenariu va pune în altă perspectivă cei 25 de ani de independență ai Moldovei. „Brusc ei vor deveni „epocă de aur”, „perioadă interbelică” și sursă de amintiri fericite.” Ion Grosu concluzionează că aşa cum zice singurul candidat activ la funcţia de preşedinte, Moldova are viitor, „toți avem viitor, desigur. Asta e tot ce avem”.
„Limba noastră” este titlul editorialului semnat pe Moldova.eu de Ion Mischevca. El observă că în Republica Moldova, limba reprezintă o permanentă sursă de învrăjbire. „Unii o numesc „moldovenească”, crezând că astfel îşi dovedesc descendenţa directă din Ştefan cel Mare, alţii îi spun corect „româna”, dar o vorbesc greşit, cu rusisme şi calchieri.” Mai există şi o a treia categorie de moldoveni, observă autorul, cei care o numesc „limba noastră”. Mischevca susţine că „nu poţi aplica normele gramaticale, lexicale și fonetice ale unei limbi existente (româna) în cazul unei alte limbi inventate („moldoveneasca”) şi că asta se cheamă furt”. Autorul concluzionează că în lume există limbi moarte și vii, limbi populare și literare şi că nu e cazul să mai inventăm una, „a noastră”.
Agenţia de presă „IPN” publică, la acelaşi subiect, un amplu interviu cu Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Vasile Bahnaru afirmă, între altele, că limba română se dezvoltă şi funcţionează în condiţii „încă insuficiente (ca să nu spun defavorabile), chiar dacă în cei 25 de ani de independenţă şi-a extins în mod incontestabil domeniile de funcţionare, s-a majorat numărul de vorbitori de română, s-a ameliorat în mod evident modalitatea de exprimare (orală şi scrisă), s-a extins aria de comunicare în limba română (domeniul public, comunicarea socială, mass-media etc.)”. Bahnaru constată cu mare satisfacţie că „treptat, are loc excluderea unor sovietisme sau rusisme, foarte frecvente în limbajul basarabenilor de până la 1991, mai ales din limbajul tinerii generaţii”. El mai spune că limba română din Republica Moldova beneficiază din abundenţă de modele standard de exprimare din limba română din România, dar şi de unele „aberaţii lexicale sau fonetice în vogă la Bucureşti, condamnate de lingviştii români”, cum ar fi englezismele. „Pentru ameliorarea situaţiei lingvistice din Republica Moldova, este necesar un proiect amplu de acţiuni ştiinţifice, de identificare a cauzelor care au determinat constituirea acestei situaţii deplorabile, de popularizare, de explicare şi de promovare a spiritualităţii naţionale româneşti”, recomandă Vasile Bahnaru.
În cel mai proaspăt editorial pe „deschide.md”, analistul român Iulian Chifu se referă la recentele declaraţii ale ambasadorului SUA la Chişinău. Într-un interviu la televiziunea publică Moldova1, ambasadorul James Pettit și-a exprimat opinia că unirea Moldovei cu România în vederea intrării în UE nu ar fi o alegere practică și că Moldova, ca stat, are specificul ei, inclusiv caracterul multietnic și o regiune separatistă, toate acestea diferențiind-o de țara vecină. Opinia ambasadorului a stârnit multiple reacţii pe ambele maluri ale Prutului. Analistul Iulian Chifu notează că „domnul Pettit a reuşit să aducă în prim-plan o nouă controversă, care scindează societatea: cea identitară, creând un spaţiu major de confuzie preelectorală în care se estompează problemele cu adevărat importante ale momentului. Afirmaţiile sale aruncă perdele de fum ce acoperă realităţile şi opţiunile pentru care sunt chemaţi să decidă cetăţenii Republicii Moldova la 30 octombrie”, notează între altele Iulian Chifu.
Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, apreciază într-un amplu comentariu pe site-un instituției, „fumn.eu”, că prin aserțiunile sale, ambasadorul James Pettit a stârnit „o adevărată furtună” pe ambele maluri ale Prutului. „Aducerea temelor identitare în discuţie va genera o recalibrare a agendei politice a R. Moldova în campania prezidenţială”. Mai grav este, crede Dungaciu, că declaraţiile ambasadorului american „au dat prilejul Federaţiei Ruse, foarte prezentă pe teren la Chişinău, să pornească o campanie anti-americană, prin proteste, petiţii on-line, proteste în faţa ambasadei, declaraţii fulminante”. Partea română, prin canale specifice, trebuie să clarifice urgent aceste chestiuni, mai notează Dungaciu.
Portalul „media-azi.md” continuă seria de materiale despre starea generală a presei, după 25 de independență a statului Republica Moldova. Protagonista celui mai proaspăt interviu este Rodica Mahu, redactor șef al săptămânalului „Jurnal de Chișinău”, unul din primele ziare de limba română apărute la Chișinău după proclamarea independenței Republica Moldova. Rodica Mahu spune că este încrezătoare în viitorul presei scrise, deși digitalizarea accentuează precaritatea situației acesteia. Întrebată de ce după 15 de ani de independență a țării presa din Republica Moldova rămâne la statutul de parțial liberă, Rodica Mahu a răspuns, între altele, că „atâta timp cât un profesionist va dori să fondeze un ziar pe care să-l editeze fără a-şi compromite numele, dar nu-l va putea întreține, nu vom avea presă liberă”.
„Moldova este amenințată de epidemii din cauza nevaccinării” titrează portalul „report.md”. Statisticile oficiale arată o creștere „alarmantă” a numărului copiilor diagnosticați cu tuse convulsivă, iar cauza ar fi nevaccinarea, scrie sursa citată. Acoperirea vaccinală a scăzut de la 95,4 la 89,7 la sută în ultimii opt ani. „De cele mai multe ori părinţii refuză să-şi vaccineze copiii din cauza unor mituri care circulă inclusiv în mediul on-line şi a unor campanii denigratoare, care nu au nici un reper ştiinţific”, explică Laura Ţurcan de la Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP). Specialista mai menţionează că „este greşit să nu imunizezi copilul pe motiv că incidenţa unei boli este tot mai mică. Astfel apare riscul izbucnirii unor epidemii”. Refuzul părinţilor de a-şi imuniza copiii ar putea duce la reapariţia unor boli grave în Moldova, precum difteria sau poliomielita. „Datorită vaccinurilor, noi am scăpat de aceste boli, dar una câte una ele se întorc. Dacă o să reapară şi la noi difteria şi poliomielita, după ce au fost înregistrate mai multe cazuri în UE şi Ucraina, o să fie „jale mare”. Consecinţele nevaccinării sunt grave!”, atenționează pediatrul Mihai Stratulat.
Compozitorul Eugen Doga critică într-un interviu publicat pe „prime.md” protestul antiguvernamental din 27 august. „Cred că e o obrăznicie mare”, a spus Doga. Compozitor a mai declarat, între altele, că nu se gândește să candideze la funcția de șef al statului. „Eu sunt preşedintele muzicii mele. Asta este un post de la Dumnezeu şi pe mine mă aranjează", a punctat Eugen Doga. Anterior s-a speculat că Doga ar putea fi candidatul înainta de coaliția de guvernare sau de Partidul Democrat care o domină.
