Linkuri accesibilitate

Identitățile și călătoriile internaționale ale lui Veaceslav Platon (RISE Moldova)


„Ce trebuie să înţelegem din dezvăluirile lui Gofman” (Petru Bogatu/Ziarul Național).

Pentru că astăzi e 19 august, și se împlinesc 25 de ani de la puciul de la Moscova, Masha Gessen se întreabă în pagina online The New York Times dacă mai există sau nu Uniunea Sovietică. În opinia autoarei, instituțiile statului au fost cu mult mai puternice decât reformatorii care spuneau atunci, dar și după evenimentele din '91, că vor să aducă democrația în Rusia. În concluzie, Masha Gessen scrie că odată cu venirea lui Vladimir Putin la putere, lucrurile ar fi revenit la loc. În opinia ei, în Rusia totul este politizat, mobilizat în jurul unui lider, iar cenzura și guvernarea unui singur partid, sunt caracteristice mai degrabă Uniunii Sovietice.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:56 0:00
Link direct

De ceva vreme, Moldova şi Rusia de află în „război”, scrie Igor Volnițchi pentru tribuna.md. Chiar dacă scrie la figurat în privința războiului, autorul observă că tensiunile dintre Chișinău și Moscova s-au amplificat după vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin în Moldova. Încercând să ofere răspuns la întrebarea ce ar sta la baza acestei tensionări, autorul identifică mai multe explicații. „Prima este că, văzînd că nu-i reuşeşte apropierea de Moscova, actuala guvernare s-a întors total cu faţa spre UE şi SUA, lucru care nu putea să placă Kremlinului. A doua posibilă explicaţie estre că şi actualei guvernări, şi factorilor de decizie de la Moscova le convine această tensiune temporară în relaţiile bilaterale, deoarece polarizează electoratul înainte de alegerile prezidenţiale, ceea ce va favoriza şi candidatul Moscovei, şi candidatul guvernării. A treia posibilă explicaţie este că tensiunile respective pot face parte dintr-un scenariu ce vizează aşa-zisele alegeri prezidenţiale din Transnistria. A patra explicaţie este o posibilă legătură între acţiunile Rusiei în stînga Nistrului cu situaţia din Ucraina. A cincea posibilă explicaţie este că, după Summit-ul NATO de la Varşovia, dar şi după Summit-ul (eşuat) Rusia-NATO, Moscova îşi întăreşte poziţiile în Europa de Est, iar Transnistria este un punct forte în strategiile pe care le are în acest sens.”

Jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova scriu despre identitățile și călătoriile internaționale ale lui Veaceslav Platon. Reporterii au descoperit că „fostul deputat moldovean a folosit, în ultimii 12 ani, nu mai puțin de 16 pașapoarte: opt rusești, șase moldovenești, dintre care două diplomatice, și două ucrainene sub numele de Vyacheslav Kobalyev.” Autorii articolului mai scriu că pașaportul ucrainean găsit la Platon în momentul reținerii, și care ar fi fals potrivit autorităților ucrainene, a fost folosit de Platon de cel puțin 40 de ori.

George Damian scrie pentru pagina online a publicației MoldNova.eu„George Soros i-a plătit pe consilierii premierului Iurie Leancă în 2013 și 2014”. Potrivit autorului, „Iurie Leancă i-a cerut miliardarului George Soros peste 140 de mii de dolari pe când era premierul Republicii Moldova pentru a-i plăti pe patru dintre consilierii săi pe o perioadă de opt luni, deși aceștia deja primeau salarii din bugetul de stat”. George Damian mai scrie că „achitarea s-a făcut mascat, prin intermediul unui institut din Germania”. La rândul lor, consilierii vizați au recunoscut pentru presă că ar fi beneficiat de acești bani, dar pentru realizarea unor studii, nu pentru salarii.

În Ziarul Național, Petru Bogatu încearcă să filtreze informațiile oferite de fostul angajat al CNA, Mihail Gofman, și să sugereze „ce trebuie să înţelegem din dezvăluirile lui Gofman”. Analistul concluzionează că „ar fi riscant să luăm toate declaraţiile lui Gofman drept monedă de aur pur. Sinceritatea-i ieşită peste limitele obişnuitului, ceea ce trezeşte suspiciuni”. Unul dintre argumentele lui Petru Bogatu este că deși Gofman „prezintă cu lux de amănunte mai multe scheme de devalizare a băncilor, acuzaţiile de implicare în furtul miliardului, aduse unor persoane concrete, deocamdată nu sunt probatorii”.

În ediția de astăzi a ziarului Timpul, Dan Nicu încearcă să analizeze pe scurt articolul publicat de Pavel Filip pe site-ul american TheHill.com. În articolul semnat de premier și intitulat „Vestul este crucial pentru democrația bazată pe piața liberă din Moldova”, editorialistul de la ziarul Timpul observă că prim-ministrul „se adresează autorităților americane pentru a ajuta Republica Moldova să facă față amenințării ruse”. Printre altele, în materialul său, Pavel Filip se plânge pe influența presei ruse în Republicii Moldova, care denigrează guvernul proeuropean și încearcă să influențeze alegerile în favoarea aliaților politici ai Rusiei. Pornind de la acest fapt, Dan Nicu încearcă să găsească explicații de ce un prim-ministru, deranjat de o astfel de situație, a ajuns cu solicitări la americani, și nu la CCA, insituția care reglementează domeniul audiovizual. Astfel, în concluziile sale, Dan Nicu sugerează că premierul mai degrabă încearcă să convingă occidentalii de bunele sale intenții, și mai puțin să rezolve cu adevărat lucrurile.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

XS
SM
MD
LG