Linkuri accesibilitate

2009: 7 aprilie, o „revoluţie” cu multe necunoscute


Lupte de stradă în faţa parlamentului
Lupte de stradă în faţa parlamentului

La alegerile parlamentare din 5 aprilie, Partidul Comuniştilor a repurtat o victorie similară cu cea din 25 februarie 2001. Pentru mai mulţi critici ai guvernării scorul era exagerat de mare, judecând după scrutinele din 2005 şi 2007, care au arătat un trend descendent pentru partidul de la putere.

Încă în timpul campaniei, formațiunile de opoziţie au pus la îndoială corectitudinea alegerilor şi au vorbit despre „o falsificare masivă”. Reprezentanți ai AMN au declarat presei că în listele electorale au apărut suplimentar 400.000 de alegători, iar fruntași ai Partidului Democrat au contestat diferenţa de 150.000 de cetăţeni cu drept de vot faţă de alegerile locale din 2007.

Ziarul de limba rusă „Moldavskie Vedomosti” din 3 aprilie, citând surse anonime „din interiorul Serviciului de Informaţii şi Securitate”, a scris că s-ar pune la cale „falsificarea rezultatelor alegerilor”. Totodată, în articol se menţiona că erau pregătiţi provocatori pentru eventuale mitinguri ale opoziției. „Venind la putere în 2001 pe cale democratică, comuniştii nu pot să accepte că trebuie să plece tot atât de democratic. Ceea ce se pregătește în sediul PCRM nu este altceva decât tentativă de lovitură de stat”, a relatat „Moldavskie Vedomosti”.

„Alegătorii au votat stabilitatea”, a spus presei liderul comuniștilor Vladimir Voronin după anunţarea rezultatelor sondajului la ieşirea de la urne. Ziarul „Jurnal de Chişinău” din 7 aprilie a enumerat factorii ce au dus la scorul înregistrat de PCRM: celelalte partide nu au avut acces la mass-media, CEC nu ar fi fost independent, „implicarea directă şi cinică a Moscovei”, PCRM a reuşit să sperie lumea cu „destabilizarea”.

Alegerile, contestate în stradă

În prima zi după scrutin, liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că formațiunea pe care o conduce nu va recunoaşte rezultatele şi anunță organizarea unor acţiuni de protest. „Am depistat multe persoane decedate pe listele electorale sau persoane care locuiesc în altă parte şi au votat. Acum colectăm toate probele şi, după discuţia cu PL şi AMN, vom anunţa cum procedăm mai departe”, a afirmat Vlad Filat, citat de portalul Unimedia.md.

În acelaşi timp, Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor a OSCE a spus că alegerile, în ciuda unor carenţe, s-au desfăşurat, în general, într-un mediu pluralist. „Votarea în ziua alegerilor a fost bine organizată şi într-o atmosferă calmă şi liniştită, fără ca incidente majore să fie semnalate”, se spunea în raportul preliminar, citat de agenţia Deca-press.

Preşedintele Vladimir Voronin a respins acuzaţiile despre posibila fraudare a scrutinului. „Cum pot fi fraudate alegerile cu peste trei mii de observatori în toate secţiile de votare? (…) PCRM a fost cel mai cointeresat ca alegerile să se desfășoare cinstit, deoarece noi avem ce pierde. Noi pierdeam rezultatul activității noastre de patru ani dacă alegerile nu erau democratice şi cinstite”, a spus președintele ţării, citat de ziarul apropiat PCRM „Moldova Suverană”.

Potrivit presei, pe 6 aprilie, mai ales tinerii s-au mobilizat cu ajutorul reţelelor de socializare şi a SMS-urilor şi au ieşit la protest. Au venit cel puţin 10.000 de oameni, au notat mai multe instituţii media. Mulțimea s-a deplasat de la monumentul lui Ştefan cel Mare spre preşedinţie, scandând lozici anticomuniste, după care a revenit în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Potrivit „Moldavskie Vedomosti”, lozincile protestatarilor erau: „Noi suntem schimbarea”, „Mai bine mort decât comunist”, „Alegeri anticipate”, „Noi nu plecăm”.

La 7 aprilie au fost două proteste simultan: unul în faţa guvernului, calm şi fără violenţe, altul între Preşedinţie şi Parlament, mult mai numeros, unde a existat un haos total.

Iniţial, au lipsit politicienii. După circa o oră, şi-au făcut apariţia Vlad Filat şi Dorin Chirtoacă. La ora 21.00 protestul s-a încheiat cu anunţul că manifestanţii revin în piaţă a doua zi.

Pe 7 aprilie, au venit mult mai mulţi oameni. Potrivit „Ziarului de Gardă”, au fost circa 30.000 de manifestanți. Publicația a inserat, în ediţia din 9 aprilie, o declaraţie a jurnalistei Natalia Morari, unul dintre liderii protestatarilor. Ea a spus că mitingul a fost autorizat pentru Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar au venit liderii politici şi au îndemnat mulţimea să meargă spre Preşedinţie şi Parlament, acolo unde au avut loc provocări. „Ieri niciun partid nu s-a implicat. Azi aceste trei partide au decis să ia situaţia în mâinile lor. Noi nu am fi permis ceea ce se întâmplă la preşedinţie”, a afirmat Morari. Totodată, „Ziarul de Gardă” a scris că pe 7 aprilie au fost două proteste simultan: unul în faţa guvernului, calm şi fără violenţe, altul între Preşedinţie şi Parlament, mult mai numeros, unde a existat un haos total.

Protestele au degenerat în violenţe, tinerii au început a arunca cu pietre din pavaj spre clădirea Preşedinţiei, rănind mai mulţi poliţişti. Ulterior unii au intrat la primele două etaje şi au scos de acolo tot ce le-a stat în cale. La fel s-a întâmplat şi în clădirea Parlamentului, unde se aflau deputați şi chiar președintele legislativului, Marian Lupu. Portalul Unimedia a scris că vandalizarea şi incendierea de la Parlament ar fi început din interiorul clădirii.

Ziarul „Timpul” a sugerat că haosul din perimetrul Președinției şi Parlamentului a fost cauzat de mesaje neclare transmise de liderii de opoziției, motiv pentru care mulţi tineri s-au simţit trădaţi.

Acuzaţii la adresa României

În acest vacarm, doi tineri, asistaţi de cel puţin un poliţist, au urcat pe cele două clădiri administrative şi au arborat steagul României şi pe cel al UE, un moment-cheie speculat de presă, dar şi de guvernarea comunistă.

Jurnal de Chişinău” a adresat 12 întrebări conducerii ţării, printre care: „Cum a fost posibil ca protestatarii să ajungă pe acoperişul Preşedinţiei, urcând într-un lift încuiat, de la care au chei doar câţiva angajaţi ai instituţiei? Cu ce scop spărgea poliţistul gardul de beton situat în vecinătatea palatului prezidențial? De ce nu a fost arestat în ziua protestului niciun manifestant, în timpul devastării celor două instituții de stat?”. Ziarul a scris că în Preşedinţie s-ar fi aflat 500 de poliţişti, care primiseră ordin să stea liniştiţi. De asemenea, „Jurnal de Chişinău” a notat că provocatorii erau bine făcuţi, îmbrăcați în treninguri, unii - cu rucsacuri în spate.

„Într-un interviu pentru RIA Novosti, încercând să-şi justifice acţiunile ruşinoase, el [Voronin] a spus că „autoritățile au avut toate motivele să aplice toate mijloacele disponibile pentru apărarea clădirilor administrative, însă a fost luată decizia să le cedăm pentru o zi tot ce este dorit de ei: cabinetul preşedintelui, speakerului, sala de şedinţe a Parlamentului, telefoane şi calculatoare. (…) Pe la zece seara, pe geamurile de la Parlament ieşea fum, iar pompierii nu au intervenit … Probabil, cineva s-o fi gândit că reparaţia capitală a Parlamentului ar fi o afacere bună? Şi dacă ne amintim care sunt firmele ce câștigă la noi licitațiile pentru construcţii capitale, s-ar putea să mai avem un motiv de fugă pentru Voronin”, a fost comentariul ziariştilor de la „Jurnal de Chişinău”.

Liderul comuniştilor a folosit episodul arborării tricolorului pentru a acuza România: „Cea mai mare umilire a independenței Republicii Moldova a fost arborarea steagului României pe clădirea parlamentului şi pe cea a administrației prezidențiale”.

Voronin a acuzat liderii opoziţiei de tentativă de lovitură de stat. „Scopurile puciştilor sunt evidente – desființarea statului moldovenesc, lichidarea democrației noastre”, a adăugat el, citat de fostul ziar al guvernului „Moldova Suverană”. Voronin a menţionat că „cercetările preliminare demonstrează că cele trei partide parlamentare de opoziţie au fost consultate la toate etapele preelectorale de către Ambasada României la Chişinău, au fost pregătite grupuri mari de studenţi şi dislocate ulterior în Republica Moldova pentru a participa la acţiuni de stradă. De asemenea, au participat cetăţeni şi specialişti români la violenţele din 7 aprilie, fiind evidenţiată susținerea activă de către mass-media româneşti a acţiunilor de stradă, acestora atribuindu-li-se o coloratură revoluţionară”.

În următoarele zile, doi diplomaţi români, inclusiv ambasadorul Filip Teodorescu, au fost declaraţi persona non grata, au fost introduse vizele pentru cetățenii români şi li s-a interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova jurnaliştilor de peste Prut. „Moldova Suverană” a acuzat presa română că ar fi manipulat opinia publică internațională în legătură cu „revoluţia Twitter”.

Ministerul de Externe de la Bucureşti a respins acuzaţiile aduse de Voronin. „Este inacceptabil ca puterea comunistă de la Chişinău să transfere responsabilitatea pentru problemele interne din Republica Moldova pe seama României”, a fost reacţia difuzată de presă.

Episodul cu arborarea drapelelor a figurat şi în reacţiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov şi a Dumei de Stat, a relatat „Moldova Suverană”. Reprezentanții Moscovei se arătau preocupați de acest fapt, ceea ce constituia, în opinia lor, „o provocare făţişă la adresa statalității şi suveranității Republicii Moldova”.

Jurnal TV a difuzat imagini video în care vicepreşedintele legislativului, Vladimir Ţurcan, discuta cu cei doi protestatari care au urcat pe acoperiş, din care nu rezulta că au fost negocieri pentru a calma spiritele, aşa cum a declarat mai târziu Ţurcan, ci o înţelegere sau un instructaj, au spus reprezentanții postului TV.​

În timpul protestelor violente, presa a mai scris că au fost blocate toate căile de comunicaţii, pentru a împiedica accesul în oraş a noi grupuri de manifestanţi, au fost blocate reţelele de telefonie fixă şi mobilă, precum şi internetul. Liderii opoziţiei au acuzat PCRM de uzurparea puterii în stat.

Vărsările de sânge au fost evitate, potrivit guvernanţilor

Moldova Suverană” a scris că Voronin a informat diplomații străini că poliţia nu a intervenit deoarece „majoritatea manifestanţilor sunt copii de până la 18 ani”. „Nu trebuie noul Parlament să-şi înceapă activitatea cu astfel de jertfe”, a accentuat liderul PCRM. Pe 10 aprilie, într-o conferință de presă, Voronin a afirmat că „puterea n-a cedat provocărilor, nu a utilizat armele de foc şi nu a admis vărsări de sânge”. În treacăt, Voronin s-a referit la indignarea opoziției în legătură cu „minorii care au nimerit sub bâta poliţiştilor” şi a spus că „autorităţile au făcut tot posibilul ca minorii să nu mai fie prezenţi la acţiunile stradale”.

În ziua în care Voronin declara despre evitarea vărsărilor de sânge, o parte din presă a informat că sute de părinţi îşi cautau disperaţi copiii prin comisariate şi că nimeni nu le-a spus unde sunt. Totodată, se anunţa că ar fi existat cel puţin două victime omenești. În ediţia din 9 aprilie a „Ziarului de Gardă”, şeful Staţiei municipale de urgenţă, Liviu Vovc, a declarat că în noaptea de 7 spre 8 aprilie o maşină Niva a adus în portbagaj un cadavru din centru. „Jurnal de Chişinău” a scris că era vorba de Ion Ţâbuleac, din Bolohani, Orhei, care revenea de la Moscova şi s-a oprit în drum spre casă la protestele din capitală. Părinţilor li s-a spus că tânărul a fost electrocutat, în ciuda multiplelor fracturi şi vânătăi.

Jurnal de Chişinău” a scris că direct în comisariate au avut loc simulacre de şedinţe de judecată, oamenii fiind obligați să semneze documente fără a le citi.

Chiar dacă corpul neînsufleţit al lui Valeriu Boboc, o altă victimă, era plin de vânătăi, un comunicat al Procuraturii susţinea că tânărul a murit intoxicat cu o substanţă necunoscută şi că decesul a survenit în drum spre spital, au mai scris ziarele. În total, mass-media a vehiculat cifra de patru persoane care au murit în condiţii suspecte.

Ziarul de Gardă” a informat că au fost reţinute circa 700 persoane, de pe stradă, din universități şi licee, majoritatea fiind bătute. Publicaţia a difuzat o declaraţie în care se relata că pe data de 8 aprilie, la ora 18.20, o echipă din patru reporteri a fost agresată de oamenii legii. Jurnaliştii au filmat cum forţele de ordine au trântit la pământ câţiva tineri, i-au lovit şi i-au dus cu forţa în spatele Palatului Naţional. Reporterii au fost ameninţaţi că le vor fi distruse camerele, iar fetele - ameninţate cu violuri de către „bărbaţii în căşti”, se menţiona în apelul redacţiei. Despre cazuri similare a relatat şi Jurnal TV, un jurnalist de la această televiziune fiind bătut şi deposedat de camera de filmat.

Ulterior, mai multe victime ale torturilor din comisariate au povestit presei despre „coridorul morţii”, prin care treceau tinerii când ajungeau la comisariatele de poliţie. „Jurnal de Chişinău” a scris că direct în comisariate au avut loc simulacre de şedinţe de judecată, oamenii fiind obligați să semneze documente fără a le citi. „Experți ONU au constatat că autoritățile au comis faţă de tineri violenţe extreme. Oamenii au fost loviţi cu pumnii, cu bâtele, cu picioarele. Există şi cazuri cu femei bătute cu bestialitate”, a relatat publicaţia.

Actele de tortură au fost condamnate de reprezentanții instituţiilor internaţionale. „Nu ne-am putut imagina cât de multe acţiuni de violenţă s-au întâmplat în Republica Moldova”, a spus deputata din Parlamentul European, Marianne Mikko. „Moldova a încercat cu paşi mici, dar siguri să se apropie de standardele europene în ceea ce priveşte democraţia şi drepturile omului, însă evenimentele din ultimele săptămâni arată că Republica Moldova nu mai acordă atenţia necesară valorilor europene”, a adăugat europarlamentara.

Thomas Hammamberg, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a cerut guvernării de la Chişinău să cerceteze şi să-i tragă la răspundere pe poliţiştii şi pe superiorii lor pentru cazurile de maltratare a participaţilor la proteste, a transmis agenţia Interlic. Proporția şi severitatea acestor maltratări este demonstrată şi de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgenţă, a mai spus sursa citată.

Pe 16 aprilie, Voronin a anunţat amnistierea tinerilor şi încetarea urmăririi penale.

Au votat sau nu sufletele moarte?

Reprezentanţii opoziţiei, care au avut acces la circa 20-25% din listele electorale, au declarat presei că ar fi existat zece tipuri de fraude electorale, printre care vot multiplu, exercitarea votului de către „sufletele moarte”, în locul persoanelor emigrate sau în baza altui document decât buletinul de identitate etc. Ei au susţinut că alegerile au fost trucate în proporţie de 10-15%, şi că falsificarea era opera Ministerului Tehnologiilor Informaționale, care ar fi eliberat acte de identitate cu serii identice, cu coduri numerice personale identice cu cele din documente eliberate anterior persoanelor reale. Liderul liberalilor Mihai Ghimpu a spus că PL a găsit sute de cazuri în care „au votat” şi morţii.

Trei din cei nouă membri CEC au semnat o notă separată către Curtea Constituţională, în care au afirmat că listele electorale au fost întocmite cu grave încălcări, fiind incluse persoane decedate cu 15-20 de ani în urmă şi persoane care în realitate nu au locuit şi nu locuiesc la adresele indicate în aceste liste, a informat portalul Unimedia.md.

Reprezentanţii comuniştilor însă au afirmat că acuzaţiile de fraudă nu s-au adeverit. Curtea Constituțională a validat alegerile, iar președintele acesteia, Dumitru Pulbere, a declarat presei că „nu e în competenţa Curţii Constituţionale să meargă în fiecare sat să verifice lista alegătorilor” şi că opoziţia ar fi trebuit să atace în instanță fiecare caz de fraudă constatat.

Începutul destrămării PCRM

Majorității parlamentare a comuniştilor, care avrea 60 de deputaţi, nu i-a ajuns un vot ca să aleagă şeful statului, iar preşedintele Vladimir Voronin a dizolvat Parlamentul, anunţând pentru 29 iulie alegeri anticipate.

Decizia de a o înainta la funcţia de preşedinte pe Zinainda Grecianâi l-a determinat pe fostul şef al legislativului Marian Lupu să părăsească barca PCRM, au notat unele ziare. Pe 10 iunie, Lupu a criticat dur fostul său partid, afirmând că nu mai vrea sa participe într-o campanie în care „se va merge pe amenințări, șantaj şi cu un limbaj injurios”.

Alianţa pentru Integrare Europeană îşi propunea restabilirea statului de drept şi depăşirea crizei economice. De asemenea, AIE promitea să finalizeze reformele din domeniul justiției, să investigheze complet şi obiectiv evenimentele din aprilie 2009, să liberalizeze economia, eliminând monopolurile şi birocrația excesivă.

Peste o săptămână, Marian Lupu declara că aderă la Partidul Democrat şi că va deveni liderul formaţiunii. Ziarul „Timpul” a scris că printre cei care l-au urmat pe Marian Lupu la PD au fost ex-ministrul Economiei Valeriu Lazar, fostul ambasador la Berlin Igor Corman, directorul executiv al Asociației pentru Politica Externă Andrei Popov şi Andrian Candu. Ultimul era cunoscut la acea vreme ca director al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, o structură despre care se spunea că era afiliată lui Vladimir Plahotniuc. Ulterior presa a scris că acesta ar fi finul de cununie al lui Plahotniuc şi reprezentant al lui în mai multe afaceri.

Plecarea lui Lupu din PCRM a înclinat balanța la scrutinul anticipat în favoarea formațiunilor necomuniste. La alegerile din 29 iulie, PCRM a acumulat 44,69%, urmat de PLDM - 16,57%, PL - 14,68%, PD - 12,54% şi AMN - 7,35%. În total, cele patru partide numite pro-Occidentale aveau 51,14%. La 8 august, a fost anunțată crearea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), ce îşi propunea restabilirea statului de drept şi depăşirea crizei economice, se menţiona în declaraţia publicată de „Jurnal de Chişinău”. De asemenea, AIE promitea să asigure separarea puterilor în stat, să garanteze independenţa sistemului judecătoresc şi să finalizeze reformele din domeniul justiției, să investigheze complet şi obiectiv evenimentele din aprilie 2009, să liberalizeze economia, eliminând monopolurile şi birocrația excesivă.

Moldova Suverană” a avut o interpretare proprie de ce comuniştii au fost înlăturaţi de la putere şi de ce Lupu a ieşit din partid în ajun de anticipate. „Verticalitatea președintelui Voronin, care a cerut recunoașterea internațională a statutului de neutralitate pentru ţara noastră, nu a plăcut americanilor”, se spunea în ediţia din 18 august. Potrivit fostului ziar guvernamental, Lupu ar fi favoritul americanilor. Se amintea că el a stat în SUA timp de un an şi că ar fi fost implicat, în 2002, în afacerea cu export de metale de la Râbnița. Atunci şi-au pierdut posturile ministrul Economiei, Andrei Cucu, şi ambasadorul de la Washington, Ceslav Ciobanu, în timp ce Lupu ar fi supravieţuit „graţie lui Tarlev”, susţineau jurnaliștii de la „Moldova Suverană”.

Retorica cu „americanii sunt de vină” a fost repetată de însuși Vladimir Voronin, într-un interviu pentru postul rusesc de radio Eho Moskvî, a scris „Moldavskie Vedomosti”. Liderul comuniştilor a acuzat oponenții politici că ar fi finanțați de Occident: „Au venit sume mari din afara ţării. O parte au fost îndreptate pentru evenimentele din 7 aprilie, care s-au încheiat cu atacul asupra celor două instituții importante ale statului. Ei au avut scopul să forţeze repetarea alegerilor, ca, prin orice mijloace, să dea jos Partidul Comuniștilor. (…) Aici au stat comisari de unde vrei, din Washington, din Bucureşti, din alte capitale europene, o grămadă de comisari care-i adunau în fiecare zi la o masă [pe liderii partidelor de opozitei] şi închegau alianța asta a lor aşa-zisă pentru integrare europeană”.

Pe 28 august 2009, Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Parlamentului, iar la 11 septembrie, în urma demisiei lui Voronin din funcţia de şef de stat, Ghimpu a preluat interimatul funcției de președinte al ţării. Pe 25 septembrie a fost învestit guvernul condus de Vlad Filat. Noua guvernare nu a reuşit însă să voteze şeful statului, PCRM a boicotat cele două tentative, exact cum procedase în vară partidele ce formau coaliția de guvernare.

Presa a scris că alegerea şefului statului a divizat PCRM în trei tabere: unii mai radicali care voiau anticipate (printre care Mark Tkaciuk şi Grigore Petrenco), alţii care l-ar vota pe Lupu în anumite condiţii, evitându-se anticipatele (Vladimir Ţurcan) şi o treia tabără care nu doreşte anticipate, dar nici pe Lupu (Victor Stepaniuc şi Ivan Calin).

În ziua celei de-a doua tentative, pe 7 decembrie, Ţurcan a spus că regretă decizia partidului şi se gândeşte să părăsească PCRM. El a fost urmat mai târziu de Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova şi Valentin Guznac. Potrivit ziarului „Moldova Suverană”, Mark Tkaciuk şi Grigore Petrenco au declarat că fracţiunea PCRM a fost părăsită de „aripa sa conservatoare şi ortodoxă, care tărăgăna reformarea partidului”. Pe de altă parte, Ţurcan a afirmat că în situaţia în care formațiunea a ajuns pe mâna lui Tkaciuk şi Petrenco, ea nu mai poate să se reformeze, iar mai mulți jurnalişti şi politicieni preziceau o dezagregare a PCRM.

Nu e criza, uite criza

Din punct de vedere economic, anul 2009 a fost unul al crizelor, criza economică internațională fiind dublată de criza politică internă care nu se epuizase. Puterea şi opoziţia, din ambele ipostaze, şi-au adresat reproșuri că ar fi prelungit criza economică.

Deşi guvernarea comunistă a declarat un timp îndelungat că Republica Moldova este ocolită de criza financiară internațională, efectele au fost vizibile odată cu reducerea rezervei de stat. Potrivit agenţiei Infotag, în perioada 27 februarie - 27 martie, după intervențiile pe piaţa valutară, rezervele BNM s-au redus cu 200 de milioane de dolari, iar de la începutul anului - cu circa jumătate de miliard. În ciuda acestui fapt, PCRM a făcut promisiuni electorale de majorări salariale.

În luna mai, guvernul a cerut tuturor instituțiilor publice să reducă cheltuielile cu 20%. La 18 august, „Moldova Suverană” vorbea despre faptul că au apărut „primele semne de ieşire din criză”, publicaţia nu a relatat însă despre criza propriu-zisă. Potrivit vicepremierului Igor Dodon, în primele şapte luni, deficitul bugetar era de 2 miliarde de lei. În octombrie, noua guvernare afirma că deficitul la finele anului va fi de 8,5 miliarde de lei.

„Din punct de vedere al producției, economia moldovenească a fost aruncată cu vreo trei-patru ani în urmă, investițiile au scăzut cu aproape 50%, o rată de scădere cu care eram obișnuiți la începutul anilor ’90 şi pe care nu am văzut-o demult în statistici”, a spus economistul Valeriu Prohniţchi pentru Radio Europa Liberă.

Igor Dodon le-a reproșat noilor guvernanți că dacă ar fi existat scheme monopoliste la importul de carne şi au fost anulate, de ce nu s-au micșorat preţurile la produsele din carne. „Ori sunt declarații politice, ori au preluat schemele”, avea propria explicaţie Dodon.

„Am vrea să credem că prin 29 iulie moldovenii încep să iasă din bucla temporală în care au fost băgaţi după venirea la putere a comuniștilor în 2001, că societatea moldovenească e în întregime în curs de însănătoșire şi, sperăm, că de acum înainte va deveni imună la ispitele pe care i le aștern escrocii politici, agresivi şi cinici, de tipul lui Voronin”, era mesajul optimist din 31 iulie al ziariștilor de la „Jurnal de Chişinău”.

Odată cu partajarea funcțiilor şi cu apariția în prim-plan a unor personaje ce au ridicat semne de întrebare, au răsunat şi primele critici la adresa liderilor AIE. De exemplu, o atenție sportită a trezit noul procuror general Valeriu Zubco, potrivit unor informații, ar fi fost înaintat de AMN, conform algoritmului de partajare a funcţiilor, şi despre care unii afirmau că e „ruda lui Plahotniuc, apropiatul lui Voronin”. Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, Marian Lupu a evitat un răspuns, spunând doar că „Procuratura Generală nu a intrat în cota PD”.

Moldavskie Vedomosti” a preluat o ştire de la agenţia Infotag potrivit căreia unele organizaţii neguvernamentale au cerut ca Zubco să nu fie ales procuror general, acuzând AIE că ar fi vândut această funcţie. Jurnaliştii au notat că democraţii ar fi insistat cu această candidatură, „la rugămintea unor structuri economice ce au finanţat campania electorală a lui Lupu şi care sunt apropiate fiului președintelui, Oleg Voronin”.

În campania electorală pentru alegerile anticipate din 29 iulie, atunci când a vorbit despre monopolizarea unor domenii ale economiei, Lupu l-a pomenit şi pe Plahotniuc, care gravita „în jurul familiei domneşti”.

Ex-ministrul Economiei Igor Dodon a răspuns în luna noiembrie criticilor la acest subiect, ce-l vizau şi pe el. Dodon a afirmat, potrivit ziarului „Moldova Suverană”, că prin hotărârea de guvern din 2006 „s-a urmărit scopul de a se susţine producătorii locali şi s-a avut drept rezultat creșterea cu 35% a pieţei autohtone de carne”. Dodon le-a reproșat noilor guvernanți că dacă ar fi existat aceste scheme şi au fost anulate, de ce nu s-au micșorat preţurile la produsele din carne. „Ori sunt declarații politice, ori au preluat schemele”, avea propria explicaţie Igor Dodon.

Jurnal de Chişinău” şi „Moldavskie Vedomosti” au notat că preşedintele ad-interim Ghimpu l-a propus la funcţia de guvernator BNM pe un nepot, Corneliu Ghimpu, vicepreşedinte la Victoriabank, dar pe care l-a retras după ce a intrat în colimatorul presei. Votarea lui Dorin Drăguţanu la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a fost, de asemenea, îndelung comentată. Drăguţanu le-a spus ziariştilor că, formal, a fost propus de preşedintele parlamentului, Mihai Ghimpu, adăugând că nu-l cunoștea anterior pe acesta.

„Vă spun sincer, predau cu inimă grea funcţiile conducerii ţării în mâinile noii puteri. Voi fi franc: eu nu cred în capacitatea politicienilor care au făcut alianţă doar în baza emoțiilor negării şi denigrării totale a propriei ţări, doar în scopul repartizării funcţiilor, de a propune societăţii un nou program pozitiv. Nu cred în capacitatea lor de a fi o echipă unită, de a conduce statul, bazându-se pe interesele dumneavoastră fundamentale, dar nu pe propriile scopuri şi interese”, a prorocit, la predarea ștafetei, pe 11 septembrie, Vladimir Voronin.

În ceea ce priveşte anchetarea evenimentelor din aprilie, presa a scris că au fost create două comisii parlamentare, niciuna nu a reuşit însă să facă lumină. Nici vechea şi nici noua conducere a procuraturii nu au investigat până la capăt cine a deturnat protestele paşnice şi cine se face vinovat de vandalizarea sediilor președinției şi a parlamentului, au notat mai mulţi observatori.

XS
SM
MD
LG