Săptămâna a fost marcată de anunțul partidelor din opoziția pro-europeană că vor înainta un candidat comun al „dreptei”. La alegerile prezidențiale din 30 octombrie, partidul Platforma Demnitate şi Adevăr, partidul Acţiune şi Solidaritate şi partidul Liberal-Democrat din Moldova o vor înainta fie pe Maia Sandu, lidera partidului PAS, fie pe Andrei Năstase, liderul partidului Platforma DA. Candidatul urmează să fie ales în urma unui sondaj de opinie dar încă nu se știe când. Acest subiect este analizat, între altele, în retrospectiva politică a săptămânii, prezentată de Natalia Sergheev:
Analistul politic Ion Tăbârță spune că anunțul despre candidatul unic al partidelor de centru-dreapta din opoziție a fost unul mult așteptat. Candidatul comun sporește șansele acestui segment la scrutinul prezidențial, dar nu le garantează, adaugă expertul.
„Desigur că le va fi foarte greu. Stânga pro-rusă, anti-europeană, este mai coagulată, mai cristalizată. Tot depinde de ce campanie electorală vor avea. Prezența lor în media nu este un atu, ei nu prea au susținere în presă, cu anumite mici excepții. Atuul lor poate fi că societatea este în așteptarea unei schimbări, partidele pro-europene s-au discreditat după 2009 într-o măsură destul de mare. Electoratul pro-european din RM, anume cel autentic, este în așteptare de noi proiecte politice credibile și de noi politicieni credibili. Acest lucru poate fi atuul celor trei partide care au anunțat această intenție de a înainta un candidat unic.”
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că ar fi ales calea terorii în loc de pace și a avertizat cu „măsuri serioase de răspuns”. Declarația a venit după ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a spus că a zădărnicit tentative ucrainene de a trimite sabotori în Crimeea, care ar fi urmărit distrugerea unor obiective de infrastructură, semănarea panicii și a destabilizarea peninsulei. Serviciul de Securitate al Ucrainei a infirmat acuzațiile, spunând că Kievul nu a trimis nici un fel de forțe în peninsula pe care Rusia a ocupat-o în 2014. Editorialistul de la „Ziarul Național” Nicolae Negru consideră că declarațiile Kremlinului dau semnale alarmante statelor din regiune.
„Mă refer și la punerea la îndoială a legitimității guvernării actuale ucrainene și la punerea sub semnul îndoielii a necesității unor negocieri privind încetarea războiului în regiunea Luhansk și Donețk din partea Rusiei. Aceasta ar semnala că în loc să se calmeze, Rusia se enervează tot mai mult. Această stare de spirit agresivă ar putea avea consecințe serioase și pentru Republica Moldova, mai ales că avem semnale nu tocmai plăcute din partea Rusiei. Mă refer iarăși la exercițiile militare ale trupelor din Rusia în raioanele de est a Republicii Moldova, la exercițiul de traversare și escaladare a malului drept al Nistrului, de respingere a unui așa zis atac terorist de pe teritoriul controlat de Chișinău.”
Editorialistul Nicolae Negru consideră că Rusia astfel „zângănește din arme și își etalează mușchii”, ceea ce ar trebui să determine autoritățile moldovene să ia măsuri de precauție, care ar proteja Republica Moldova de eventuale acțiuni de agresiune din partea Federației Ruse.
